EXCLUSIV: Medici din Iaşi care câştigă mai bine ca “afară”: 33.000 euro/lună
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

„Top 10“ al câştigurilor medicilor ieşeni. Primul din clasament câştigă de şapte ori cât Klaus Iohannis

EXCLUSIV: Medici din Iaşi care câştigă mai bine ca “afară”: 33.000 euro/lună

GALERIE
medic
  • medic
- +

„Ziarul de Iaşi“ vă prezintă în exclusivitate, la începutul noului an, topul celor mai bogaţi zece medici ieşeni, care îşi desfăşoară activităţile atât în spitale de stat, cât şi în unităţi medicale private, în majoritatea cazurilor aici fiind locul unde reuşesc să îşi dubleze sau chiar să îşi tripleze veniturile. Comparativ cu anii anteriori, se observă că măririle salariale din spitalele de stat de anul trecut au avut un mare impact asupra bugetului medicilor, aceştia având venituri care ar face invidios orice român, indiferent de domeniul în care lucrează. Cel mai „sărac“ medic din acest top câştigă lunar aproximativ 29.000 de lei, adică aproximativ 6.000 de euro, medicii având în momentul de faţă salarii demne de spitalele din ţări dezvoltate, în condiţiile în care, spre deosebire de Occident, jumătate dintre angajaţii români trăiesc cu un salariu minim pe economie, de 1.400 de lei net. Cât priveşte primul din acest top, veniturile acestuia sunt într-un an cât ale preşedintelui Klaus Iohannis în şapte.

 

În privinţa veniturilor, o problemă pe care o remarcă majoritatea managerilor de spital este că, în multe dintre cazuri, aceste măriri salariale recente i-au făcut pe mulţi să devină demotivaţi, observându-se că, în timpul petrecut la spital, aleg să se ocupe de mai puţini pacienţi, grăbindu-se să îşi termine programul şi să ajungă la cabinetele private. Astfel, indiferent de cât efort ar depune sau de câte consultaţii ar oferi pacienţilor, salariile primite de la stat rămân la fel de mari. De remarcat însă că, deşi depunerea declaraţiilor de avere trebuia să fie făcută până la jumătatea lunii iunie a anului trecut, există spitale care şi în momentul de faţă ţin secrete lefurile medicilor, cum ar fi Maternitatea „Cuza Vodă“, care nu a publicat salariile şefilor de secţie, sau Spitalul Clinic de Urgenţe „Prof. dr. Nicolae Oblu“, care le are publice doar pe cele din 2018. Un alt aspect este legat de faptul că acest top nu cuprinde şi veniturile medicilor care nu se află în funcţii de conducere, sau care au doar activităţi în regim privat, aceştia nefiind obligaţi să le aibă depuse şi, deşi puţin probabil, nu poate fi exclus ca unii să aibă venituri mai mari. De asemenea, în cazul persoanelor din acest top, nu sunt de mirare nici lipsa datoriilor şi nici multiplele active financiare avute la diferite bănci, fiind conturi de economii sau fonduri de pensii private.

1) 33.000 euro/lună - În anul 2018, prof.dr. Dorin Chiseliţă, şeful Clinicii de Oftalmologie de la Spitalul „Sfântul Spiridon“, a încasat din activităţile medicale şi cele didactice aproape 2.000.000 lei. Ca o comparaţie, şeful statului a câştigat în acel an, din leafă, chirii şi drepturi de proprietate intelectuală, puţin peste 275.000 de lei. Medicul deţine recordul absolut al veniturilor din activităţi independente în 2018, când mai avea un pas şi trecea de 2.000.000 de lei venituri cumulate, după ce a câştigat de la spital ca şef de clinică 135.460 de lei tot anul, adică 8% din cât a încasat din activităţile independente. Dorin Chiseliţă este administrator la Optaprof SRL, unde deţine două treimi din societate, şi de unde a câştigat aproape 1.400.000 lei. Tot ca administrator, dar la Optiprof SRL, a încasat în 2018 peste 300.000 de lei, iar la toate acestea, în declaraţia de avere se adaugă şi pensia de vârstă, care este un pic mai mare de 55.000 de lei. Dacă facem un calcul aproximativ, reiese că în fiecare lună medicul a avut în mână 33.000 de euro.

2) 16.200 euro/lună - Un alt medic care trăieşte fără nicio datorie şi cu numeroase active financiare atât în lei cât şi în euro este prof.dr. Adrian Covic, prorector al UMF şi coordonator al Compartimentului de Transplant Renal de la Spitalul Clinic „Parhon“. Anual, încasează atât de la stat cât şi din activităţile independente 931.865 lei, ceea ce înseamnă că venitul său lunar este de aproximativ 77.600 lei, sau echivalentul a 16.200 de euro. Deşi mare, suma este la jumătate din veniturile lunare ale lui Dorin Chiseliţă. Astfel, nu este de mirare că nu are nicio datorie la bănci sau că anul trecut şi-a cumpărat un autoturism Dodge Challenger, care achiziţionată second-hand are un preţ estimat de 23.000 de dolari, iar nouă are un preţ aproximativ de 50.000 de dolari, existând variante premium şi de 150.000 de dolari. Nu este singura maşină pe care o deţine, în anul 2007 a cumpărat un Volkswagen Passat, iar în 2009 a cumpărat în leasing un Audi A4 Allroad. Pe scurt, de la UMF Iaşi are cumulat venituri de 164.481 de lei, de la Spitalul „Parhon“ încasează 77.503 lei, însă veniturile majore le obţine de la SC Fresenius Nephrocare România SRL şi de la Nefrocare MS SRL, de unde încasează 385.082 lei anual. În declaraţia de avere se mai menţionează că are şi venituri din activităţi independente ca medic colaborator, precum şi activităţi independente profesionale, care ajung la 279.000 de lei. Mai mult, acumulează şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor, din închirierea unui apartament anual intrând în conturi 16.568 de lei, o sumă infimă comparativ cu veniturile avute.

3) 12.500 euro/lună - Locul trei în top este asigurat de şefa Secţiei Dermato-Venerice de la Spitalul „Sfântul Spiridon“, Laura Gheucă Solovăstru, care a avut venituri cumulate în valoare de 717.562 de lei în ultimul an declarat, ceea ce corespunde unui venit de circa 12.500 euro/lună. Dintre acestea, doar 255.339 de lei provin din activitatea didactică şi cea medicală desfăşurată la spital, restul diferenţei venind din consultaţii la cabinete particulare. Asta comparativ cu venitul declarat al soţului ei, care, ca şef serviciu în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean, a ridicat în total 84.795 lei/an.

4) 8.500 euro/lună - Pe locul al patrulea în top se află medicul Traian Mihăescu, şef de secţie la Spitalul de Pneumoftiziologie, care în anul 2018 a realizat venituri de aproximativ 485.598 lei (circa 8.500 euro pe lună). Jumătate dintre aceste venituri provin de la cabinetul medical individual de pneumologie, unde medicul susţine că prestează servicii medicale, dar şi unde realizează activităţi de cercetare, adunând anual 213.000 de lei. Restul veniturilor sunt realizate din activitatea de profesor universitar de la UMF, unde anual primeşte 92.400 de lei, dar şi ca medic primar în cadrul spitalului, de unde obţine 180.000 de lei. Interesant este că din pensie adună anual 24.000 de lei, adică aproximativ 2.000 de lei lunar.

5) 7.500 euro/lună - O surpriză pentru acest top o reprezintă medicul cardiolog Cristian Stătescu, de la Institutul de Boli Cardivoasculare „Prof. dr. George I. M. Georgescu“ din Iaşi, şef al Clinicii de Cardiologie. Acesta încasează anual de la spital şi din activităţile independente aproximativ 430.000 de lei, iar lunar îi intră în conturi 36.000 de lei sau echivalentul a 7.500 de euro. Ca şef de secţie îi revin aproximativ 105.000 de lei, iar din activitatea de la UMF Iaşi aproximativ 108.000 de lei, restul de 220.000 de lei fiind venituri din activităţi independente ca medic colaborator. Împreună cu soţia sa, care este medic la Spitalul „Sf. Spiridon“, are deschise opt active financiare care adunate au un sold la zi de peste 100.000 de lei. Nu au terenuri achiziţionate, doar un apartament de 111 mp cumpărat în anul 2008 şi o casă în Rădăuţi de 500 mp.

6) 7.200 euro/lună - Şefa UPU-SMURD, Diana Cimpoeşu, are deschis un cont de economii din anul 2012, unde are strânşi 19.000 de euro, dar şi datorii de 175.000 de euro pe care trebuie să le achite până în anul 2032. Din munca depusă ca profesor universitar la UMF şi ca medic şef UPU-SMURD adună 359.000 de lei, veniturile din activităţi independente fiind de aproximativ 53.000 de lei, desfăşurând activităţi inclusiv la firma medicului Chisăliţă, SC OPTAPROF SRL sau la Institutul de Medicină Legală. La polul opus, soţul său, ca inginer la CITADIN are venituri anuale de doar 27.000 de lei, adică lunar câştigă aproximativ 2.200 de lei, diferenţa dintre veniturile celor doi fiind una majoră. În total, anul trecut, Diana Cimpoeşu a avut venituri de 412.642 de lei.

7) 7.000 euro/lună - O altă surpriză vine de la Spitalul Municipal Paşcani, unde şeful secţiei ATI detronează pe mulţi dintre medicii ieşeni de la marile spitale. Este vorba despre Vladimir Ungureanu, care din activitatea medicală prestată la spitalul din Paşcani, cât şi de la Spitalul din Târgu Neamţ, unde realizează gărzi şi consultaţii, adună 402.072 lei. Are datorii de 137.000 de euro şi o descoperire de cont de 25.000 de lei făcută în anul 2014, dar şi un teren intravilan şi o casă de locuit cu anexe.

8) 6.700 euro/lună - Un alt medic care reuşeşte să îşi rotunjească veniturile din activităţile desfăşurate în afara spitalului este Andreea Szalontay, medic şi şef de secţie la Institutul de Psihiatrie „Socola“, care anual câştigă 389.000 de lei, în fiecare lună totalizând aproape 32.000 de lei. Prin prestarea de servicii medicale la cabinetul privat din Bulevardul Independenţei câştigă 155.000 de lei într-un an, 165.000 venind din activitatea medicală desfăşurată la spital, iar 68.000 de la postul de conferenţiar universitar UMF. Nu are datorii de niciun fel, iar în ultimii 20 de ani a strâns bijuterii din aur de 14 şi 18 carate cu pietre preţioase şi semipreţioase în valoare aproximativă de 18.000 de euro. În anul 2016 a primit ca donaţie un apartament de 67 de metri pătraţi, iar un an mai târziu şi-a cumpărat un apartament de 37 de metri pătraţi.

9) 6.300 euro/lună - Norina Forna, decanul Facultăţii de Medicină Dentară de la UMF şi preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti Iaşi, are de asemenea o avere de invidiat. Potrivit declaraţiei de avere, la sfârşitul lui 2018 deţinea 5 terenuri în intravilan, în suprafaţă totală de 175.149 metri pătraţi, 16 hectare de teren agricol şi 2,7 hectare de pădure. De asemenea, mai figurează şi cu 3 case de locuit, o casă de vacanţă şi un apartament. Tot în declaraţie se precizează că în perioada 2018-2019 a vândut terenuri în valoare de 122.940 euro. Avea la sfârşitul anului trecut în conturi şi depozite bancare aproximativ 470.000 de lei, peste 120.000 de dolari şi aproximativ 700.000 de euro. Anul trecut, Norina Forna a făcut împrumuturi în nume personal către 3 persoane fizice în valoare de 195.000 de euro şi aproximativ 130.000 de lei. De asemenea, decanul de la Medicină Dentară a creditat 4 firme cu peste 2,85 milioane de lei, din care aproximativ 90% din sumă a mers către Forna Clinic SRL şi Forna Imobiliare, societăţi pe care le deţine. Veniturile totale pe ultimul an declarat de Norina Forna sunt de circa 364.000 de lei, majoritatea venind de la UMF, dar şi de la organizaţiile unde are funcţie de conducere. În schimb, ca medic dentist, conform declaraţiei de avere, Norina Forna a câştigat anul trecut doar 4.164 lei.

10) 6.200 euro/lună - Ultimul medic din topul celor care lucrează în unităţi de stat a câştigat în fiecare lună din 2018 aproximativ 6.200 de euro. Ioana Grigoraş, şefa ATI de la Institutul Regional de Oncologie, a câştigat anul trecut aproape 355.000 de lei, salariul de la spital fiind de 172.000 de lei, pe lângă aceştia făcând şi gărzi în valoare de 25.000 de lei. Datorită postului de profesor la UMF şi preşedinte al Senatului instituţiei, veniturile s-au rotunjit cu 142.000 de lei, medicul declarând şi activităţi de cercetare în valoare de 14.700 de lei. Nici veniturile soţului său, Mihai Grigoraş, nu sunt de neglijat - doar din salariul de la IRO şi din gărzile făcute a câştigat 180.000 de lei, alţi 83.000 de lei reprezentând venituri brute de la Arcadia şi IRO unde are colaborări. Ioana Grigoraş deţine împreună cu sora sa mai multe terenuri atât agricole, cât şi forestiere sau intravilane, acestea din urmă reprezentând conform declaraţiei „loc de casă“, unde are o casă de vacanţă şi o casă de locuit. (Nicolae MANOLIU)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Despre importanţa îndoielii în ştiinţă şi falimentul calităţii în educaţie

Alexandru LĂZESCU

Despre importanţa îndoielii în ştiinţă şi falimentul calităţii în educaţie

Îndoiala şi spiritul critic nu mai sunt la modă. Un curent dominant în mass media şi pe reţelele sociale cultivă intoleranţa faţă de punctele de vedere care se abat de la cele considerate acceptabile, „corecte”, adesea, în mod ironic, „în numele ştiinţei”.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Liviu Suhar

Nichita DANILOV

Liviu Suhar

Senzaţia pe care o încearcă spectatorul privindu-i tablourile e una stranie. Cufundate într-o tăcere ce trece dincolo de cotidian, proiectându-şi umbra lăuntrică în spaţiul ancestral, obiectele par să comunice între ele într-un limbaj mut, prin intermediul ultrasunetelor transpuse într-o partitură muzicală. Tăcerea lor e înşelătoare.

Raportul dintre public şi privat, din perspectivă feministă

Dana ȚABREA

Raportul dintre public şi privat, din perspectivă feministă

Aparent, dacă e să-l avem în vedere pe Richard Rorty, distincţia dintre sferele publică şi privată sunt separate în măsura în care problemele care cad sub incidenţa fiecăreia dintre ele sunt diferite şi, desigur, întrebările adresate sunt altele. Cu privire la individul uman, cineva ar putea fi deopotrivă liberal şi ironist, ceea ce conduce la posibilitatea ca cele două sfere să nu prezinte o opoziţie ireconciliabilă. Dimpotrivă. Cele două sfere converg. Să luăm ca exemplu familia: prin definiţie familia presupune spaţiul privat şi discreţia, cu toate acestea familia este reglementată prin reguli şi norme care ţin de sfera publică.

O întâlnire nici măcar de gradul 7 şi o mică incursiune onomatologică

Michael ASTNER

O întâlnire nici măcar de gradul 7 şi o mică incursiune onomatologică

Acum trei ani, la început de martie - eram în drum spre Bucureşti (cu trenul) - m-am trezit cu un mesaj de la o persoană necunoscută, dar cu acelaşi nume de familie. Am avut o conversaţie ciudăţică pe messenger cu femeia în cauză, apoi am uitat de discuţie. 

pulspulspuls

Suferinţele discrete ale madamei

Suferinţele discrete ale madamei

Una mai molcuţă, de uichend, pe azi, dacă tot e sâmbătă şi e aşa frig afară. Şi ce ar putea fi mai moale şi mai pufos decât opera lirică, stimaţi telespectatori, şi mai ales graniţa penală a acesteia cu politichia mâloasă de Bahlui? 

Caricatura zilei

De 8 martie

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.