EXCLUSIV: Probleme în conturile Primăriei Iași? S-au pierdut milioane de lei din fondurile UE disponibile pentru Iaşi

Gradul de absorbţie al fondurilor UE în martie: 59%

Astfel, gradul de absorbţie ajunge la 58,9% la nivelul lunii martie, în contextul în care, potrivit MDRAP, în februarie era de 49,4%. La calcularea gradului de absorbţie se iau în considerare doar rambursările efective din valoarea nerambursabilă (buget UE şi bugetul de stat) în urma efectuării cheltuielilor, fără alte instrumente de plată (prefinanţări, cereri). În prezent, la nivelul au­torităţii de management, sunt în curs de aprobare cereri de rambursare finale pentru opt proiecte, astfel că gradul de absorbţie va creşte în mă­sura în care autoritatea de management va deconta cheltuielile făcute de municipalitate.

Contactat în cursul zilei de ieri, primarul interimar Mihai Chirica a spus că gradul de absorbţie de 59% este „total fals“.

„Nu pot să discut aceste lucruri fă­ră a avea cifrele în faţă. Toate pro­iectele care au fost cerute au fost fi­nalizate.

Dimpotrivă, am avut şi lis­tă de rezervă, inclusiv proiecte de pe această listă au fost finalizate, cum ar fi malul stâng, şi am avut şi sume din rezervele care au fost la nivel de regiune atrase spre municipiul Iaşi.

Pe cifre concrete, după ce primim rambursările, avem zeci de milioa­ne de lei în rambursări care nu au venit, închidem şi noi lista şi vorbim despre cifre concrete“, a declarat Chirica. 

Consultați AICI datele oficiale furnizate de către MDRAP ca răspuns la o interpelare făcută de căre Mihaela Popa pe tema rambursărilor.

Consultați datele Ministerului Fondurilor Europene cu privire la fiecare proiect în parte accesând ACEST LINK 

„Semafoarele inteligente“: doar 100.000 euro de la UE

Pentru proiectul privind sistemul de management al traficului, Pri­măria a reuşit să deconteze doar o sumă de 439.976,93 lei, respectiv 0,6% din valoarea nerambursabilă (69,4 milioane lei). Din informaţiile „Ziarului de Iaşi“, plăţile în cadrul acestui proiect trec însă de 50 mi­lioane lei, astfel că, practic, lucrările au fost finanţate prin alte instrumente de plată (inclusiv bani de la bugetul local). Proiectul este fina­lizat din punct de vedere tehnic, dar nu şi financiar.

Din analiza datelor disponibile, de data aceasta oferite de Ministerul Fondurilor Europene (MFE), reiese că problemele la proiect datează încă de la debutul im­plementării. Astfel, în perioada mai 2013 – martie 2015 (lună în care plăţile au fost suspendate din cauza anchetei DNA), Primăria a depus cereri de rambursare în valoare de peste 30 milioane lei, dar valoarea totală a plăţilor autorizate şi achitate de către autoritatea de management a fost de numai 366.458 lei în contextul neregulilor în derularea proiectului.

Acuzaţiile de corupţie care planează asupra proiectului ar putea duce, în final, ca Primăria să suporte integral întreaga valoare de 87,8 milioane lei. De precizat că municipalitatea a atacat în instanţă o corecţie financiară de 21,6 milioane lei, fonduri care au fost oprite de la plată de către autoritatea de management întrucât caietul de sarcini afe­rent lucrărilor de execuţie ar fi con­ţinut condiţii restrictive. Tot­odată, autoritatea de management a oprit abuziv de la plată peste 6 milioane lei, potrivit şefilor primăriei, cu toate că cererile de rambursare aferente au fost făcute înainte de începerea urmării penale, iar acei bani trebuiau decontaţi.

În dosarul deschis de DNA, primarul suspendat Gheorghe Nichita este acuzat că a solicitat o mită de 10% din valoarea proiectului pentru a agrea semnarea contractului de lucrări cu UTI Grup. În prezent, Nichita se află în arest la domiciliu, fiind suspendat din funcţie din luna mai 2015. 

„Gaură“ de 7,5 mil. lei în proiectul gestionat direct de fostul viceprimar Chirica

Până în prezent, patru proiecte sunt finalizate atât din punct de ve­dere tehnic, cât şi financiar. Potrivit MDRAP, este vorba de axa cultu­rală, axa Est-Vest (pasajul Emines­cu), Centrul Tehnologic Regional şi reabi­litarea unor străzi din zona centrală. Valoarea totală a acestor patru proiecte s-a ridicat la 171,9 milioane lei, finanţarea nerambursabilă fiind de 128 milioane lei. Însă Primăria a reuşit să atragă efectiv doar 104 mi­lioane lei, astfel că doar pe cele patru proiecte au fost pierduţi 23,9 mi­lioane lei.

Răspunsul oferit în luna martie de MDRAP la o adresă a „Ziarului de Iasi” poate fi consultat AICI. Adresa arată un grad de absorbție de 50%, valabil pentru luna februarie 2016. Ulterior, am solicitat informații de la Primaria Iasi, dar nu am primit răspuns.

Unul dintre cele patru proiecte (axa culturală) a fost gestionat direct de către Mihai Chirica, în calitate de manager. Este vorba despre proiectul în cadrul căruia s-a luat decizia suplimentară de a tăia teii de pe bulevardul Ştefan cel Mare. MDRAP a comunicat că fondurile europene şi naţionale contractate au fost de 55 milioane lei, dar plăţile s-au ridicat la 47,5 milioane lei, rezultând o „gaură“ de 7,5 mi­lioane lei. Însă cei mai mulţi bani au fost pierduţi la proiectul care a pre­văzut şi construirea pasajului subteran Mihai Eminescu (12 milioane lei).

„Proiectul «Dezvoltarea reţea rutie­ră în zona culturală, istorică şi turistică a Municipiului Iaşi» a fost im­plementat în perioada 17 septembrie 2010 – 16 noiembrie 2013. Con­form contractului de finanţare semnat, valoarea totală a acestui proiect este de 69.413.981,06 lei. Din această va­loare, suma de 55.042.352,91 lei o reprezintă finanţarea nerambur­sa­bilă (Fondul European de Dez­vol­tare Regională şi bugetul de stat), plăţile de această natură efectuate că­tre beneficiar până la data de 14 martie 2016 însumând 47.480.658,96 lei. Proiectul este finalizat atât din punct de vedere tehnic, cât şi financiar“, se arată într-o adresă a MDRAP publicată pe site-ul Senatului, sub forma unui răspuns la o interpelare a senatorului Mihaela Popa. Chirica nu a comentat aceste informaţii. 

În cadrul POR, Primăria a reziliat două contracte: amenajarea plajei din zona Nicolina şi refacerea Splai Bahlui Mal Drept, ambele din cauza problemelor înregistrate la licitaţiile de execuţie. Pierderea celor două proiecte este echivalentă cu neutilizarea a câtorva zeci de milioane lei din fondurile oferite Iaşului de către UE. Un alt proiect, reabilitarea Că­minului de pensionari „Sf. Parasche­va“, este singurul aflat încă în implementare, iar depăşirea termenului de 31 decembrie 2015 a dus la situaţia în care municipalitatea trebuie să finali­zeze din resurse proprii lu­crările (7,3 milioane lei).

Pentru acest proiect, conform MDRAP, finanţarea nerambursabilă a fost de 8,34 milioane lei, iar plăţile efectuate către beneficiar până în luna martie 2016 au ajuns la circa 3 milioane lei. Prin intermediul POR, Primăria mai aşteaptă plăţi pentru proiecte precum modernizarea liniilor de tramvai (grad de absorbţie fonduri UE şi buget de stat: 84%), Muzeul Municipal (63%), reabilitarea Mă­năstirii Golia (74%), refacerea Splai Bahlui Mal Stâng (55%), pasajul Octav Băncilă (74%), refa­cerea zonei Lăpuşneanu – Piaţa Unirii (74%) şi axa sud (27%). Proiectele menţionate au fost finalizate din punct de vedere tehnic.

Conform unei alte adrese a MDRAP, publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor sub forma unui răspuns la o interpelare a deputatului Petru Movilă (PMP), cheltuielile suspendate sau nedeclarate la Comisia Europeană se ridică la 107,7 milioane lei, la nivelul lunii martie, fiind vorba de 9 dintre cele 13 proiecte contractate pe domeniul major de intervenţie 1.1 al POR 2007-2013. „Ziarul de Iaşi“ a solicitat Primăriei, în mai multe rânduri, în ultimele luni, informaţii detaliate despre implementarea pro­iectelor în cauză, dar municipalitatea nu a oferit nici un răspuns concret.

Consultați AICI răspunsul oferit de MDRAP la interpelarea deputatului Petru Movilă (in finalul adresei puteti identifica cheltuielile suspendate pe fiecare proiect in parte din cadrul POR)

În imaginile de mai jos găsiți date financiare legate de proiectele derulate în Iași: