EXCLUSIV: Totul despre vaccinul anti-COVID. Cei mai buni specialişti ieşeni explică în detaliu
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 16.01.2021

EXCLUSIV: Totul despre vaccinul anti-COVID. Cei mai buni specialişti ieşeni explică în detaliu

GALERIE
vaccin anti-covid
  • vaccin anti-covid
- +

În noianul de informaţii care ne inundă zi de zi despre vaccinurile anti-Covid, „Ziarul de Iaşi” vine astăzi cu un articol edificator: am vorbit pe larg despre subiect cu două dintre cele mai autorizate voci în imunologie. Cât durează imunitatea oferită de vaccin? Sunt vaccinurile sigure, după ce trec prin verificări? Eugen Carasevici şi Florin Zugun, cercetători ieşeni, imunologi, consultaţi de „Ziarul de Iaşi”, argumentează de ce toate vaccinurile aflate în evidenţa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sunt sigure, au la bază tehnologii validate şi vor trece prin teste draconice înainte de punerea pe piaţă.

Profesorul Eugen Carasevici, fondatorul centrului de cercetare Transcend, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului Regional de Oncologie din Iaşi şi unul dintre cei mai reputaţi specialişti în imunologie din Iaşi, spune că în această perioadă trebuie comunicat cât mai simplu că vaccinurile sunt sigure.

Mai ales, explică profesorul, fiindcă există tot felul de teorii false care se diseminează cu o viteză foarte mare, inclusiv în rândul personalului medical.

Multe speculaţii anti-vaccin sunt aberante

„Extrem de multă lume declară că nu va utiliza vaccinurile, mai ales cel ARN mesager, pentru că sunt colportoare de coduri «duşmănoase», cum le numesc ei. Trebuie neapărat să explicăm cât mai clar, fiindcă lumea nu a sesizat încă amploarea acestei pandemii şi unde poate ajunge”, a explicat Eugen Carasevici.

Acesta a mai demontat o aberaţie din spaţiul public, care argumenta că pandemia cu aşa-numita „gripă spaniolă” de până în 1918 a fost cauzată de vaccinarea din perioada respectivă.

„Cei care se împotrivesc cu înverşunare şi poartă discuţii înflăcărate pe aceste căi de comunicare se referă şi la pandemia de gripă din 1918, care a durat 3 ani, cu 3 valuri, şi spun că acele 50-100 de milioane de morţi, fiindcă nimeni nu ştie exact câţi au fost de fapt, s-ar datora nu virusului gripal, ci vaccinării. Or, nu a existat nicio vaccinare în 1918, a existat numai carantină, cu mască, cu închiderea şcolilor, a teatrelor, cu probleme economice. Se abuzează foarte mult de istorii contrafăcute: vaccinul antigripal a apărut în 1942, deci mult mai târziu”, a explicat Eugen Carasevici.

Avem nevoie de vaccin cât mai repede

Vaccinul anti COVID-19 este însă foarte important, şi am avea nevoie de el cât mai repede, explică specialiştii în imunologie. Conform ultimelor date consultate de către aceştia, rata de infectare este una foarte mare şi, oricât am încerca să protejăm categoriile aflate în grupe de mare risc, virusul va ajunge într-un final şi la ele.

Ironia este, explică Florin Zugun, că alte virusuri nu se răspândesc la fel de repede precum COVID-19 tocmai pentru că sunt mult mai agresive, perioada de incubaţie e mai mică şi oamenii îşi dau seama mai rapid că sunt infectaţi şi ştiu să se pună la adăpost.

„Virusurile care sunt cumplit de agresive au o rată efectivă de propagare mult mai mică, din simplul motiv că o astfel de ameninţare este mult mai sonoră, oamenii din jur o identifică mai rapid. A fost şi cazul Ebola unde, în final, s-a autolimitat infecţia. Mai degrabă virusurile care au o rată de transmitere intermediară, ca acesta, ajung să fie mai eficiente din punct de vedere al propagării. În transmitere intermediară vorbim de o perioadă medie de incubaţie, şi de agresivitate medie a simptomatologiei la pacientul mediu”, a explicat Florin Zugun.

51 de vaccinuri testate pe oameni, 163 încă în laborator

În momentul de faţă, conform informaţiilor disponibile pe site-ul OMS, sunt 51 de vaccinuri aflate în evaluare clinică, practic în stadiul testelor pe grupuri de voluntari, în timp ce alte 163 de substanţe biologice se află în faza studiilor pre-clinice, de laborator.

Între acestea ultimele 163 se află şi vaccinul românesc, dezvoltat de OncoGen Timişoara.

Dintre cele 51 de vaccinuri, 11 sunt în faza a treia, de studii pe cohorte de 30.000 - 40.000 de persoane din mai multe regiuni ale lumii, în timp ce, aşa cum ştim deja, sunt 3 vaccinuri care susţin o eficacitate, în diverse condiţii, de minimum 90% - cele produs de Moderna, BioNTech/Pfizer şi Oxford/AstraZeneca.

Două dintre acestea au solicitat aprobarea de urgenţă în SUA şi Europa şi se află acum în evaluarea organizaţiilor de reglementare de pe ambele continente.

„Aceste vaccinuri pot fi fie un virus atenuat şi omorât, fie componente virale ale virusului, o proteină virală, fie proteine sintetice, cum se încearcă la Oncogen Timişoara, fie, în final, virus care este transportat de un vector viral, cum este cel de la Oxford, şi acum în plin centru al discuţiei, în plină dispută, vaccinurile ARN. Aceasta este o tehnologie care nu a produs vaccin antiviral la om până acum, însă prin această tehnologie au fost produse multe vaccinuri pentru animale, ceea ce nu e chiar de ici-colo, este mult studiu în spate”, a explicat profesorul Eugen Carasevici.

El dă ca exemplu compania BioNTech, din Mainz, Germania, care lucrează în ultimii ani la vaccinuri anti-tumorale folosind tehnologia mesager ARN, şi spune că au fost teste cu succes şi pe oameni, ceea ce a deschis un complet nou viitor în lupta împotriva cancerului.

„Lumea aici se împiedică, că îmi introduci un cod, când aud de cod e o mare nenorocire, că o fi codul de modificare a unei proteine, dar cine ştie ce îmi face. Nu există motive de îngrijorare”, a completat profesorul.

Vaccinurile ARN, cele mai avantajoase

Vaccinurile ARN sunt, de fapt, cele mai avantajoase, explică Florin Zugun, pentru că ele mimează mai mult din desfăşurarea conflictului cu virusurile. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie făcute teste in-extenso, spune cercetătorul: totul trebuie validat.

Fiindcă într-o masă mare de candidaţi se vor găsi extreme: cei la care eficienţa finală nu e cea mai bună, dar şi cei la care confruntarea cu materialul vaccinal să semene atât de mult cu confruntarea cu virusul în sine, încât să apară simptome similare cu cele ale bolii. Similare, dar mult mai limitate faţă de boala reală.

„Una dintre aceste întrebări care se ridică şi care este mai serioasă, legată de vaccin, este cât de mare poate fi riscul de reacţii adverse care se întind în zona de autoimunitate. Acesta este şi motivul pentru care toate materialele vaccinale sunt supuse unor verificări după criterii draconice. În agenţiile de validare există «avocatul diavolului», doctori, bio-informaticieni, care au ca rol vânarea de erori şi de greşeli. Există şansa ca în marea masă de materiale vaccinale aflate acum în curs de omologare să fie unele de calitate îndoielnică, dar ele nu vor trece de filtre şi nu vor fi omologate”, a explicat Florin Zugun.

Răspunsul imun de la vaccinuri va fi de minimum 1 an de zile

Viteza cu care s-a realizat vaccinul este un alt lucru care nu ar trebui să ne îngrijoreze, spun cercetătorii. Eugen Carasevici explică faptul că a contat şi noua tehnologie existentă, şi urgenţa situaţiei pandemice, dar cel mai important aspect este că nu s-a pornit de la zero.

Au contat epidemiile cu virusuri de tip corona existente din 2003 încoace: SARS 1 sau MERS.

„Toate au pus laboratoarele la lucru, or, din 2003 şi până acum, a trecut ceva timp, exista un background în sensul acesta. Apoi, a existat experienţa cu Ebola, care este o patologie extrem de agresivă, virusul nu se răspândeşte la fel de repede fiindcă îşi omoară repede gazda, iar vaccinul trebuia să aibă o activitate de protecţie foarte rapidă. Sigur, nu seamănă genomul de Ebola cu cel de COVID-19, dar e îndeajuns să ai tehnologia la îndemână. Deci, tehnic vorbind, nu ne putem îndoi de nimic”, a specificat Eugen Carasevici.

El a explicat că, în momentul de faţă, majoritatea vaccinurilor funcţionează cu două momente de expunere: doza iniţială şi boosterul de la 21 de zile, iar protecţia maximă apare la 7 zile după a doua doză, deci la 28 de zile de la prima inoculare.

Cel puţin, spun cercetătorii, aşa arată răspunsul imun la vaccinurile care au solicitat validarea de către organismele internaţionale. De ce avem nevoie, totuşi, de două doze?

„Fiindcă imunitatea are «timingul» ei, aşa funcţionează, iar acest «timing» îl regăsim în foarte multe alte răspunsuri imune, mai ales cele apărute în timpul vieţii faţă de noi agenţi infecţioşi, dar nu neapărat microbieni agresori. Se perfecţionează stilul de răspuns imun astfel încât să se obţină maximum de eficienţă, iar metodologiile cele mai bătătorite, clasice, exploatează acest «timing» sub două aspecte: primul contact, iniţializarea, şi al doilea contact, aşa numitul booster, care consolidează memoria de răspuns imun şi eficienţa acestuia”, a precizat Florin Zugun.

Nu ştim cât va dura această imunitate, dar cercetătorul spune că, bazându-ne pe toate dovezile existente până acum în cercetarea ştiinţifică, va fi „sigur mai mult de un an”. El a specificat şi că există persoane care au trecut prin epidemia SARS, în 2003, care au imunitate celulară care persistă şi astăzi, este măsurabilă la ani distanţă.

„E foarte probabil să fie nevoie de rapeluri periodice la unele dintre variante de vaccin, dar imunitatea dată va fi destul de lungă, în orice caz cu mult peste cele 6 luni cât pare că rezistă anticorpii formaţi natural prin trecerea prin boală”, a conchis Florin Zugun.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Primăvara din ianuarie

Nicolae GRECU

Primăvara din ianuarie

Pericolul de îngheţare şi pericolul de carantină pun în primejdie desfăşurarea Ligii I conform graficului.

Filmuletul zilei

opinii

Un corifeu al „gândirii politice corecte” - Noam Chomsky (I)

Eugen MUNTEANU

Un corifeu al „gândirii politice corecte” - Noam Chomsky (I)

Unul dintre cei mai proeminenţi promotori ai „corectitudinii politice”, ideologie larg răspândită în mediile academice şi în mass media occidentale, este lingvistul american Noam Chomsky. O parte din ideile sale politice sunt analizate în articolul de faţă.

Dar cine „le are cu Biserica”?

pr. Constantin STURZU

Dar cine „le are cu Biserica”?

Acum o lună, mai exact pe 16 decembrie, au fost publicate rezultatele unui sondaj realizat de Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române. Desfăşurată sub titulatura „Barometrul vieţii religioase”, cercetarea vine să evidenţieze şi ce impact a avut, din perspectivă religioasă, 2020 (anul „pandemic”) asupra populaţiei. 

Filozofie coruptă

arh. Ionel OANCEA

Filozofie coruptă

Într-o viziune grosolană despre normalitate se poate aprecia că administraţia comunistă era mai funcţională ca cea de astăzi. Pentru obţinerea unui act administrativ puteai merge la audienţe la diverşi tovarăşi cu funcţii dispuşi, de regulă, să te asculte. Dacă nu, existau cel puţin două chei universale capabile să facă minuni, pachetul de Kent sau de cafea naturală. Ajuta, la fel de mult, nepotismul, cunoştiinţele, bunii amici din lanţul slăbiciunilor atât de bine surprins în celebra schiţă a lui Caragiale.

pulspulspuls

De ce se pregăteşte oare nea Măricel?

De ce se pregăteşte oare nea Măricel?

După ce l-a acuzat lumea că a plecat din Casa Pătrată cu gentoiul burduşit de like-uri şi urmaritori ai paginii oficiale de Facebook a instituţiei, îndensând totul apoi pe pagina lui de polkitician, iacătă că nea Măricel, fostul şef de judeţ, mai vbine cu o surpriză, şi tot în spaţiul virtual. 

Caricatura zilei

Brand mic

Editia PDF

Bancul zilei

In Antarctica s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura de pe glob: -93,2 grade ...prin urmare va propunem sa ne reami (...)

Parteneri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.