Caută 
“Ochiul NATO“ de la Bârnova şi “urechea“ gigant de la Miroslava:
FOTO&VIDEO: Radarele NATO de la Iași. Văd până la Kiev și Istanbul, dar pot fi și ținte strategice
4 MIN
Radarul Doppler de la Bârnova şi cel militar de la Miroslava “lucrează” intens în aceste zile. Dacă până de curând părea o fierătanie abandonată şi nemişcată, radarul de radiolocaţie de la Miroslava se învârte de câteva zile non-stop, scrutând cerul către est. În partea de sud a Iaşului, radarul NATO din pădurea Bârnova, alb, imens şi rotund, are parte de asemenea de o activitate militară intensă în jurul lui. Acesta a fost amplasat în anul 2002, finanţat de guvernul SUA, oficial ca radar meteo. El are însă o dublă calitate, fiind şi militar. De altfel, este fabricat de liderul mondial în echipamente militare ultrasofisticate, firma americană Lockheed Martin, iar la vremea amplasării un oficial militar ne spunea că poate detecta vizual chiar şi o pasăre, de la Kiev până la Constanţa. Strict ipotetic, în cazul unui atac inamic, cele două obiective, alături probabil de pista aeroportului, ar fi primele ţinte luate în vizor la Iaşi, ca parte a preluării controlului aerian. Jurnaliştii “Ziarului de Iaşi” au făcut o vizită celor două obiective strategice de lângă Iaşi. Concluzia: la ambele, activitatea este de-a dreptul febrilă.
Radarul din comuna Miroslava, un obiectiv de care riveranii ştiu de ani buni, dar pe care nu îl veţi găsi sub nicio formă pe Google Maps, este situat pe drumul către localitatea Voroveşti. De fapt, în păduricea care îl ascunde se află mai multe “urechi” militare. Este o antenă care se învârte rapid, continuu, lângă ea se află o antenă statică, iar alături se pot observa mai multe şi mari antene parabolice. Acestea din urmă sunt aproape de sol.
Buncăre în jurul “urechii”
Câteva movile de pământ artificiale semnalizează în jur şi prezenţa unor buncăre. Jurnaliştii “Ziarului de Iaşi” nu s-au apropiat foarte mult de obiectiv, pentru a nu tulbura activitatea din zonă. De altfel, lângă liziera care ascunde complexul de radare de la Miroslava se aflau mai multe autoturisme, semn că obiectivul este deservit de mai mulţi oameni care fac naveta.
Accesul aici se poate face din drumul judeţean care leagă şoseaua de centură (rondul Valea Ursului) şi comuna Voineşti. La un moment dat, trebuie să virezi la stânga, apoi iar la stânga. Drumul este construit din piatră spartă mărunt, pentru a fi accesibil pe orice vreme. Cum nu am găsit informaţii pe GoogleMaps, aşa nu am găsit nici oficiale: despre acest amplasament nu am putut obţine informaţii de la autorităţile militare locale, autorităţi aflate oricum într-o interdicţie privind comunicarea publică pe probleme strategice în ultimele zile.
Celălalt radar de lângă Iaşi, aflat la câţiva kilometri în linie dreaptă de Bârnova, este mai vizibil decât cel de la Miroslava, deşi se află în plină pădure. Bila uriaşă albă cocoţată pe o schelă înaltă se află în pădurea din dreapta drumului judeţean ce merge spre satul Poiana cu Cetate. “Mingea” este observabilă chiar şi şoferilor care tranzitează drumul judeţean spre Grajduri-Vaslui. Radarul se află la câţiva kilometri de DJ 248 (şoseaua spre Scânteia-Vaslui): înainte de Bordea faci dreapta spre Poiana cu Cetate, iar la un moment dat trebuie să virezi stânga, pe drum forestier. Calea de acces este interzisă circulaţiei publice, însă ruta este folosită pentru a ajunge la Dobrovăţ. Aici, jurnaliştii au găsit un singur autoturism, un Seat roşu, semn că radarul este manevrat în special de la depărtare. În curte erau semne de activitate, şi de altfel un câine lup ne-a şi “apostrofat” de după gardul înalt, de fier. O scară tot din fier, aflată în interiorul schelei, duce spre bila albă, cel mai probabil fiind folosită pentru mentenanţa radarului.
Iaşul, inclus atunci în Centrul Operativ de Suveranitate Aeriană
Despre radarul de la Bârnova putem spune că îndeplineşte o dublă calitate: meteorolgic şi militar. Acesta a fost montat în anul 2002, fiind unul dintr-o serie de zece achiziţionate de către România în anul 1995, contra sumei de 135 milioane de dolari, de la concernul american Lockheed Martin. Firma este unul dintre cei mai mari producători de armament din lume. Cinci dintre ele au destinaţii strict militare, iar celelalte cinci au dublă calitate, adică militar şi meteorologic. Doppler-ul amplasat la Bârnova poate detecta chiar şi lăcuste, dar şi avioane “invizibile”. Sistemul de comunicare a datelor este via satelit, ceea ce face ca informaţiile să fie transmise în mod direct la sediul central al INMH, din Bucureşti. Practic, prin satelit, informaţiile ar putea fi transmise oriunde pe glob în câteva fracţiuni de secundă. Performanţele radarului sunt remarcabile. Pe toată raza de acţiune, de 460 kilometri, aparatura poate detecta orice, de la lăcuste şi păsări, până la avioane şi fronturi multiple de nori. Practic, radarul ieşean acoperă vizual în nord undeva până aproape de graniţa Ucraina-Belarus, în est până după peninsula Crimeea, iar în sud până aproape de Istanbul.
Prin montarea acestui radar Doppler, Iaşul a fost inclus la acel moment în Centrul Operativ de Suveranitate Aeriană. De altfel, radarul de la Bârnova face parte dintr-o familie de radare produse de cea mai mare companie de armament din lume, „Lockheed Martin”, de altfel un puternic susţinător al extinderii NATO. Acestea au intrat în programul ASOC-Air Sovereignty Operation Center – Centrul Operativ de Suveranitate Aeriană. Acest tip de radar a creat un “lanţ” de supraveghere care ar acoperi spaţiul Mării Negre şi cel al Republicii Moldova şi al Ucrainei. Practic, împreună cu un alt radar, cel de la Medgidia, sistemul ar detecta orice mişcare pe Marea Neagră, dar şi în o bună parte din Ucraina. Mai mult, zonele de detecţie ale radarelor româneşti s-ar „întâlni” cu cele ale radarelor FPS-117 din Turcia, una dintre membrele NATO. În acest fel, Organizaţia Atlanticului de Nord şi-ar asigura tot flancul estic, susţinut până la aderarea României doar de către Turcia şi Polonia. Interesant este că niciun astfel de radar nu a fost amplasat în statele baltice, situate în „coasta” Moscovei. Probabil că s-a încercat, dar Rusia s-ar fi opus vehement.
Îți recomandăm
