Iaşul ocupă locul trei pe ţară la suprafaţa de birouri. Multinaţionalele şi companiile româneşti care au venit la Iaşi şi şi-au deschis sedii în ultimii ani au urcat Iaşul în „Top cinci oraşe cu cei mai mulţi metri pătraţi de birouri”. Dacă capitala deţine de departe primul loc cu 2,6 milioane de metri pătraţi, conform datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman&Wakefield Echinox, iar Clujul se află pe locul doi cu 310.000 de metri pătraţi, pe locul trei se află Iaşul cu o suprafaţă de birouri de 235.000 de metri pătraţi. Urmează Timişoara cu 195.000 metri pătraţi şi Braşovul cu peste 90.000 de metri pătraţi. „Pe măsură ce competiţia pe forţă de muncă devine din ce în ce mai acerbă, companiile caută să se extindă şi în alte centre universitare importante, unde găsesc forţă de muncă pregătită, iar la nivelul salarial este uşor mai scăzut. Vedem un potenţial semnificativ de creştere a pieţei de birouri din afara Bucureştiului, drept dovadă, până la finalul anului 2018 stocul din Cluj, Timişoara, Iaşi şi Braşov va creşte cu 35-40% şi se va apropia de pragul de un milion de metri pătraţi”, a declarat pentru Ziarul Financiar Mădălina Cojocaru, partner în cadrul diviziei office a Cushman&Wakefield Echinox.

Ce birori vor mai fi construite în Iaşi

Specialiştii ieşeni care analizează acest segment din piaţă şi tendinţele economice spun că până la finalul trimestrului I al anului în curs, vor mai apărea la Iaşi în jur de 4.000 de metri pătraţi, care ar duce stocul de birouri la aproximativ 240.000 de metri pătraţi. „Există un potenţial mai mare de creştere pentru anul 2018, trei intrări fiind certe pe piaţa de birouri a Iaşului: Turnul Domeniul Mihai Eminescu SRL -ICGL (lângă turnul UBC3, >4000 mp), EGros I – 3200 mp, EGros II (Greenfiber Vest) – aproximativ 8.000 mp. Nu este exclusă intrarea pe paţa office şi a altor proiecte de anvergură mai mică”, a precizat George Ţurcănaşu, profesor universitar în cadrul Facultăţii de Georgafie a Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi. Acesta a mai precizat faptul că în 2017 s-au anunţat proiecte mari pe acest segment, dar care nu au mai apărut, cum ar fi HI Park (peste 21.000 mp), Diamond, Continental 2, Ideo 2, etc. Referitor la Cluj şi Timişoara, Ţurcănaşu precizează faptul că Clujul are un ritm de creştere susţinut şi că există surse care-l creditează cu valori mai mari, iar Timişoara se află într-o expansiune, saltul se datorează în principal proiectului OpenVille, patronat de omul de afaceri ieşean Iulian Dascălu, care aduce 131.000 de metri pătraţi în plus la stocul de birouri timişorean. „Dinamica sectoarelor IT&Outsourcing a fost spectaculoasă la Iaşi, conform cifrelor din baza de date Extind (11.000 de salariaţi la finalul anului 2014, 13.500 salariaţi în 2015, 16.000 salariaţi estimaţi pentru finalul anului 2016). Cel mai probabil, creşterea a continuat în acelaşi ritm şi în 2017, fiind susţinută deopotrivă de intrarea pe piaţa locală a unor noi companii multinaţionale, precum centrele de dezvoltare ale: Fortech, ESET, Accesa, Alten, Preh sau CRF Health, de extinderile de activitate ale principalelor companii multinaţionale sau naţionale care s-au implantat în anii anteriori: Unicredit, Amazon, Centric, Ness, Conduent/Xerox, Continental, Levi9, Pentalog, SCC, HEG şi Gemini CAD Systems sau de activitatea din ce în ce mai susţinută a start-up-urilor inovative”, a mai menţionat George Ţurcănaşu.

Cererea pentru spaţii de birouri este reală

Acesta crede însă că ritmul de creştere al acestui segment va încetini uşor în 2018 şi că la capitolul spaţii de coworking, Iaşul stă destul de prost momentan. După opinia acestuia, cele cinci hub-uri funcţionale ale Iaşului (Fab Lab, Hubrica, The Grape, Hackerspace şi Resilince) nu însumează decât 2.300 mp şi 150 de locuri disponibile. „Odată cu scăderea presiunii exercitată de către marile companii din domeniile IT&Outsourcing asupra forţei de muncă, care se va instala probabil foarte curând, n-ar fi exclus ca Iaşul să intre într-o nouă etapă de evoluţie economică, una calitativă,  în care start-up-urile industriei creative vor juca un rol important. Dacă suntem nepregătiţi, competitivitatea Iaşului riscă să se diminueze în raport cu marii competitorii naţionali şi regionali-europeni”, a explicat profesorul universitar. Se pare că presiunea exercitată de către noile companii a dus la o evoluţie accelerată a stocului de birouri, începând cu al III-lea trimestru al anului 2015, înregistrând în prezent creştere de peste 30%.

„Creşterea stocului a fost susţinută şi de reconversia funcţională a unor clădiri existente. Dintre acestea menţionăm Moldova Business Center (fost centru comercial, 11.600 m2), Jad (fostă clădire administrativă din zona industrială, aproximativ 10.000 m2), UBC 6 (fost cinematograf multiplex în arealul PALAS, 9.300 m2), Deco, etc.”, arată acesta. Aceeaşi viziune, de menţinere a dezvoltării pe acest segment şi în anul 2018 o au şi reprezentanţii Camerei de Comerţ din Iaşi. „Din punctul meu de vedere, tendinţa de dezvoltare se va păstra şi anul acesta, cererea pentru spaţii de birouri este reală. Atât firmele care sunt acum pe piaţa Iaşului dar şi cele care intenţionează să vină au nevoie de spaţii şi birouri de calitate. Se vor moderniza o parte din clădiri, există şi posibilitatea să se facă şi investiţii. La momentul acesta sunt PUZ-uri pentru clădiri de birouri, două exemple fiind cele din Tudor Vladimireascu şi în Podu Roş, pe malul Bahluiului”, a precizat Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.