De asemenea, datele Registrului European privind Inechitățile în Cancer arată că România înregistrează cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer de sân și cancer de col uterin din Europa, precum și a patra cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer pulmonar.

”În timp ce restul țărilor europene se concentrează pe inițiative menite să îmbunătățească bunăstarea fizică și psihologică a pacienților cu cancer, asigurându-se că nevoile lor complexe sunt satisfăcute cu empatie și expertiză, România regresează în ceea ce privește accesul la tratamentul potrivit, pentru pacientul potrivit. În timp ce restul țărilor europene se concentrează pe prevenția cancerelor și depistarea timpurie a acestora, în faze incipiente, și pe tratarea cu medicamente inovatoare cu intenție curativă, România abia reușește să asigure accesul la chimioterapie și servicii medicale de bază”, a declarat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC). 

Practic, potrivit datelor puse la dispoziție de Registrul European privind Inechitățile în Cancer, în România, 1 din 3 decese prin această boală reprezintă un deces prematur. Numai în anul 2020 au fost înregistrate, la segmentul de vârstă 15-65 ani, 19.100 de decese premature, ceea ce înseamnă pierderi anuale de 941 milioane de euro și 170 de ani de viață potențial productivă pierduți.  

”Cifrele sunt impresionante, dar realitatea este și mai tulburătoare. De exemplu, de peste un an de zile, pacienții așteaptă cele 39 de noi opțiuni de tratamente care au obținut avizul de la ANMDM, dar Guvernul s-a mulțumit doar să le pună în transparență decizională. Dintre acestea, 11 indicații sunt fără alternativă terapeutică sau indicații și  care se adresează unor patologii rare și/sau orfane. Știți ce înseamnă acest lucru? Că oamenii care au nevoie de aceste medicamente mor, pentru că în România aceste medicamente  nu există. O parte din aceste tratamente pot crește șansa la viață pentru peste 13.000 de pacienți care în acest moment nu au o speranță reală pentru ”un mâine”. Un exemplu concret este cel al pacientelor cu unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer de sân, cancerul de sân triplu negativ, unde peste 800 de femei tinere ar putea avea un viitor, dacă sunt depistate timpuriu. Însă, în acest moment, acestea nu pot beneficia de un tratament cu intenție curativă, tratament aprobat la nivel european încă din luna mai 2022. În aceste condiții, o parte dintre acești pacienți luptă să își câștige dreptul la viață în instanță. Alții fac eforturi disperate pentru a-și asigura accesul la aceste tratamente prin alte țări”, a completat Cezar Irimia.

La nivel global, peste 35 de milioane de noi cazuri de cancer sunt prevăzute în 2050, o creștere de 77% față de cele 20 de milioane de cazuri estimate în 2022.

Creșterea rapidă a cancerului la nivel mondial reflectă atât îmbătrânirea și creșterea populației, cât și schimbările în ceea ce privește expunerea oamenilor la factorii de risc, dintre care mai mulți sunt asociați cu factori socio-economici.

Cercetătorii indică mai mulți factori ca fiind cei care determină creșterile preconizate ale ratelor de cancer, cum ar fi obezitatea, consumul de tutun și de alcool, precum și factori de mediu precum poluarea aerului.

Organizația Mondială a Sănătății, inclusiv prin inițiativele sale privind cancerul, lucrează intens cu peste 75 de guverne pentru a dezvolta, finanța și implementa politici de promovare a îngrijirii cancerului pentru toți.

Agenția ONU spune că, pentru a extinde această activitate, sunt necesare de urgență investiții majore pentru a aborda inegalitățile globale în ceea ce privește rezultatele cancerului.

”Sperăm ca acest lucru să se întâmple pentru că, așa cum am arătat în nenumăratele luări de poziție, România se află pe contrasens, având un decalaj de cel puțin 6 ani în urma țărilor responsabile care înțeleg să aibă grijă de cetățenii lor”, a conchis Cezar Irimia. 

Practic, Agenția ONU menționează că de exemplu, în țările cu un indice de dezvoltare umană foarte ridicat (IDH) – o măsură a realizărilor în materie de sănătate, educație și nivel de trai – 1 din 12 femei va fi diagnosticată cu cancer de sân, iar 1 din 71 va muri din această cauză.

În țările cu IDH scăzut, doar 1 din 27 de femei va fi diagnosticată cu cancer de sân, dar 1 din 48 va muri din această cauză, în mare parte din cauza diagnosticării târzii și a lipsei de acces la tratamente.
Inegalitățile au fost observate și în ceea ce privește serviciile pentru cancer, cum ar fi radioterapia și transplantul de celule stem.

„Noul sondaj global al OMS face lumină asupra inegalităților majore și a lipsei de protecție financiară în ceea ce privește cancerul în întreaga lume, populațiile, în special în țările cu venituri mici, neavând acces la elementele de bază ale îngrijirii oncologice”, a declarat dr. Bente Mikkelsen, director al Departamentului de Boli netransmisibile al OMS, într-un comunicat de presă cu ocazia Zilei Mondiale  de Luptă Împotriva Cancerului, care a avut loc pe data de 4 februarie.

În țara noastră, acest eveniment și-a propus să pună pe agenda publică problematica oncologiei româneşti, cu toate componentele sale: screening populaţional pentru o diagnosticare precoce, investigaţii genetice şi moleculare pentru acces la terapii ţintite, creşterea calităţii vieţii pacienţilor cu cancer, soluţii pentru eliminarea discontinuităţii tratamentelor, monitorizare şi programe de reabilitare.

De această dată, conform FABC, focusul a fost centrat pe testimonialele pacienţilor, pe poveştile de viaţă ale acestora, pe experienţele lor în sistemul medical românesc, pe realităţile trăite zilnic de aceştia în sistemul de sănătate, toate în contextul lipsei implementării Planului Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului.

Pe plan internațional, pentru Ziua Mondială a Cancerului, Alianța pentru Echitate în Îngrijirea Cancerului și grupurile de sănătate publică solicită politici care să sporească diversitatea în cadrul studiilor clinice, să îmbunătățească accesul la screening și la depistarea precoce și să ofere mai multe servicii pentru pacienți.