Ministrul Tătaru, la Iaşi: Turismul, principala cauză a infectărilor. “Încă nu am trecut greul.”

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, aflat sâmbătă în oraş, a confirmat datele furnizate în urmă cu câteva zile de “Ziarul de Iaşi”, când relatam că, în medie, 60% dintre cei noi confirmaţi pozitiv fac parte dintre ieşenii care au fost în concediu pe litoral sau în staţiuni montane aglomerate. Tătaru a mai spus că, în anumite zone, care nu implică transportul navetiştilor, turismul în zonele agomerate cumulat cu nerespectarea măsurilor de protecţie constituie principala cauză a noilor îmbolnăviri. “Avem cea mai mare rată în Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Galaţi, Braşov şi Bucureşti. Dacă ne gândim la primele trei, acolo este strict transportul navetiştilor, şi pe locul 2 şi 3 este turismul. În celelalte zone, în schimb, pe locul întâi vin infectările din turism. Am văzut acele evaluări, în ultimele două zile, chiar în regiunea dumneavostră, aici, la Iaşi, în care se specifica că cei 60% dintre pozitivi sunt cei care au fost în concedii”, a declarat ministrul Sănătăţii la Iaşi. După cum a mai spus ministrul Nelu Tătaru, din evaluarea făcută în ultimele trei zile la nivel naţional reiese că în 15 judeţe există o creştere a ratei infectărilor, printre care şi Iaşul. “Erau şase din Transilvania, şase din Muntenia, trei din Moldova, şapte erau în staţionare, şi 19 erau în scădere. Rămâne să vedem evoluţia”, a subliniat ministrul Sănătăţii. Numărul mare de infectări se datorează faptului că nu au fost respectate regulile de distanţare socială şi normele de protecţie.

Tătaru pentru medici: Să mai tragem o dată împreună. Toţi îşi pun speranţa în noi

“În 15 mai am intrat în stare de alertă şi am început măsurile de relaxare. Am relaxat cu măsuri uşoare, uşor controlabile. Odată cu deschiderea teraselor, am avut ordine comune, ministrul Sănătăţii cu ministrul de resort. (…) Şi-au asumat, şi cei din HoReCa, şi cei care îşi desfăşurau alte activităţi economice, respectarea acestor reguli. Dacă aceste reguli se respectau, nu aveam probleme şi nu aveam o creştere accentuată a transmiterii în comunitate, sau aveam o creştere care era controlabilă. În momentul în care nu s-a respectat acest lucru, şi aţi văzut şi dumneavoastră ce se întâmplă şi pe Litoral, avem o transmitere. Litoralul este o zonă în care populaţia vine, îşi petrece o săptămână, se infectează, se reîntoarce în judeţele de baştină, şi acolo putem vedea creşterile”, a spus Nelu Tătaru.

Măsurile de relaxare şi sezonul estival au şters se pare din memoria colectivă amintirea stării de urgenţă. Dacă litoralul şi staţiunile montane sunt arhipline, în spitale cadrele medicale sunt epuizate fizic şi pshic. “Ne-am pregătit pentru această meserie. Eu sunt chirurg. Erau zile când stăteam la 14-15 operaţii în sală. Este un moment destul de greu. Ştiu că trăim oboseală, ştiu că trăim uneori toată dezamăgirea, sau frustrare, ca atunci când am crezut că am terminat şi a început şi mai greu. Tocmai pentru acest lucru le cer să mai tragem o dată împreună, fiindcă acest popor îşi pune speranţa în noi”, a spus ministru Nelu Tătaru.

Acesta a atras atenţia asupra pericolului, care nu a trecut, şi a făcut apel la solidaritatea medicilor de alte specialităţi decât infecţioase, ATI sau medicină de urgenţă. “Încă nu am trecut greul. Ajutându-ne unii pe alţii, rotindu-ne în schimburi, aşezându-ne pe nişte specialităţi care pot veni în colaborare cu aceste specialităţi de boli infecţioase, primiri urgenţe sau ATI. De aceea am recomandat ca, acolo unde avem spitale suport COVID, cazurile uşoare şi medii să fie supravegheate de tot ce înseamnă medici, indiferent de specializarea medicală, nu neapărat de medic de infecţioase sau ATI, supervizarea să fie făcută de un medic de boli infecţioase, externarea să fie supervizată de un medic de boli infecţioase, dar colegii din alte specialităţi, care în lunile iulie şi august au pacienţi mai puţini, să îi ajute pe colegii lor”, a mai spus Nelu Tătaru.