Necropsiile Covid de la Iaşi, avem primele rezultate. Concluziile te strâng în spate

Numeroase voci din sistemul sanitar sau din învăţământul medical au blamat încă de la începutul pandemiei faptul că Ministerul Sănătăţii a recomandat suspendarea autopsiilor în cazul bolnavilor de COVID 19, recomandare motivată de limitarea transmiterii viruslui.

Autopsiile, consideră specialiştii în domeniu, ar fi adus un pic de lumină în ceea ce priveşte modul în care acţionează SARS COV2 în organism. Odată ridicată starea de urgenţă, şi serviciile de medicină legală au avut posibilitatea să înceapă să realizeze necropsii în cazul celor decedaţi şi infectaţi cu SARS COV 2.

Cititi si: Am intrat în buncărul plin cu COVID de la Infecţioase Iași

„Până acum, la Iaşi, s-au făcut 6-7 necropsii în ceea ce priveşte COVID 19, dar noi, la IML Iaşi, avem în lucru 23 de cazuri pentru că, din punct de vedere anatomo-patologic, lucrăm microscopic şi cazurile de la Suceava. Se ştie că, la un moment dat, la Suceava , datorită situaţiei de acolo, toate cazurile medico-legale erau testate COVID“, a precizat Diana Bulgaru, director IML Iaşi.

Dintre cele 23 de morţi depistate ca fiind COVID pozitiv, majoritatea sunt morţi patologice, dar au existat şi morţi violente. Mai exact, a unor persoane care nu se aflau internate în spital şi care nu fuseseră diagnosticate cu infecţia cu SARS COV2, dar care erau asimptomatice.

„Dintre morţile violente ar fi vorba despre un caz de spânzurare, un deces provocat de o cădere de la înâlţime, iar în alte cazuri a fost vorba de accidente rutiere. La aceste cazuri, modificările pulmonare nu erau nişte modificări specific COVID 19, dar au avut o importanţă deosebită pentru că în urma lor au fost declanşate anchete epidemiologice în zona respectivă“, a adăugat Diana Bulgaru.

Microtromboze găsite la nivelul plămânilor şi al inimii

Cazurile de moarte patologică au fost cazuri de pacienţi cu vârste curpinse între 30 şi 90 de ani, cu multiple comorbidităţi, fie cardiovasculare, fie metabolice (diabet, obezitate), fie renale, hepatice sau cu probleme tumorale.

„La aceştia, într-adevăr, s-au constatat leziuni pulmonare de tipul condensării masive bilaterale (lipsa aerului din plămâni, când alveolele sunt pline de lichid alveolar – n.r.). În alte cazuri a fost suprainfecţie. Aici e vorba de momentul în care, prin secţionare şi comprimare pe suprafeţele pulmonare, apare acel lichefiant gălbui. Deci ceea ce am văzut noi până acum microscopic sunt modificări la nivelul pulmonului de tipul infiltratului inflamator. Aceste modificări se observă doar microscopic şi în unele cazuri inflamaţiile au fost abundente“, a mai declarat Diana Bulgaru.

Când inflamaţia este asociată cu polimorfonuclearele, atunci, a mai spus Diana Bulgaru, se vorbeşte de o suprainfecţie bacteriană. Polimorfonuclearele sunt o categorie de leucocite. Numărul polimorfonuclearelor din sânge este un indicator al stării de apărare a organismului. 

Când numărul lor creşte, înseamnă că organismul se luptă cu un proces infecţios. În momentul când concentraţia polimorfonuclearelor din sânge este scăzută, prognosticul este în general nefavorabil, deoarece acest lucru poate indica incapacitatea organismului de a lupta cu infecţia.

Suprainfecţia bacteriană este subliniată şi de o altă constatare microscopică. Existenţa unor dopuri de fibrină, produs pe care organismul începe să îl facă la trei zile de la orice leziune. Dopurile de fibrină la necropsie arată că infecţia a existat şi că organismul s-a luptat cu ea.

Medicii de la IML Iaşi au mai costatat că în cazul deceselor celor cu COVID 19 apar acele microtromboze. Este vorba despre formarea de cheaguri mici în sânge care pot bloca milioanele de capilare din corpul uman. „Microtrombozele s-au găsit atât în vasele pulmonare, cât şi la nivelul cordului“, a mai subliniat Diana Bulgaru.

Asimptomaticii: virusul la nivelul faringelui, nu neapărat şi în plămâni

Directorul IML, Diana Bulgaru a spus că toate necropsiile sunt în continuare în lucru, dar că în urma finalizării acestora, împreună cu colegii de la secţiile de medicină legală din Suceava, dar şi cei din întreaga regiune a Moldovei, urmează să editeze o carte de specialitate privind aspectele descoperite.

Puteau însă cei autopsiaţi şi găsiţi pozitiv cu SARS COV2 să supravieţuiască mai mult timp dacă virusul nu ar fi existat în organism, dat fiind şi comorbidităţile pe care le aveau?

„Este greu de spus acest lucru. Pentru noi, din punct de vedere medico-legal cauza decesului este insuficienţa respiratorie, stopul cardiac şi leziunile pulmonare pe care încă le studiem“, a mai spus Diana Bulgaru.

Au fost însă şi cazuri care au atras atenţia medicilor de la IML. Un caz este cel în care virusul s-a găsit în exudatul faringian, dar nu şi în plămâni.

„Este vorba despre cazul unei persoane de sex feminin, asimptomatică. Prima dată s-a realizat în spital testarea pe exudat faringian, iar la noi, la IML, s-a făcut din fragmentele pulmonare. S-a constatat că nu existau modificări la nivelul plămânilor. Problema a fost cu familia care nu ştia că persoana este pozitivă şi de aici a urmat ancheta epidemiologică“, a mai spus Diana Bulgaru, directorul IML Iaşi.

Aceleaşi aspecte găsite şi în necropsiile din Italia

La începutul lunii mai, în Italia medicii au făcut publice concluziile la 70 de autopsii realizate în cazul bolnavilor COVID 19.

După cum explica virologul italian Maria Rita Gismondo în urma autopsiilor efectuate la spitalele Sacco din Milano şi Papa Giovanni al XXIII-lea din Bergamo, coronavirusul afectează în special vasele de sânge, împiedicând astfel o circulaţie sanguină adecvată şi ducând la formarea de trombi (cheaguri de sânge, n.r.), ceea ce de altfel s-a descoperit şi în primă fază la necropsiile de la Iaşi.

Pneumonia ar fi, aşadar, doar un simptom succesiv, şi nu principala cauză de la care începe totul. Pe de altă parte, sunt voci în lumea medicală care consideră că pneumonia este principala complicaţie a infecţiei cu SARS COV2.

„Pneumonia rămâne cel mai frecvent motiv de internare la terapie intensivă“, explică Thomas Gille, pneumolog şi profesor la Universitatea Paris 13 (Sorbonne Paris Nord).