O nouă minciună despre autostradă. A8 – bolmojeală incredibilă şi inacceptabilă!

„Avem bani pentru a începe, din această perioadă de programare, studiul de fezabilitate pentru Autostrada Montana (Tg. Mureş-Iaşi, n.r.)“, a declarat ieri la Cluj comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu. Ea s-a aflat în România în aceste zile, de unde a făcut apel în mai multe rânduri la Ministerul Transporturilor să transmită Comisiei Europene spre finanţare proiecte de infrastructură majore. „Ultimul proiect pe care l-am avut depus la Comisia Europeană este cel al metroului, până la Aeroportul Otopeni“, a spus Corina Creţu. Aplicaţia la care a făcut referire a fost înregistrată la Bruxelles în decembrie 2017. Aşadar, în Anul Centenar, guvernarea PSD-ALDE nu a depus niciun proiect finanţabil prin Programul Operaţional Infrastructură Mare. „Sunt surprinsă să aud că toţi primarii primesc răspunsuri că nu mai sunt bani“, a adăugat comisarul european.

A8, scoasă complet dintre priorităţi

De altfel, proiectul A8 a fost scos complet din priorităţile Guvernului. S-a vehiculat realizarea doar a segmentului Ungheni – Iaşi – Tg. Neamţ (partea ne-montană) Guvernul „inventând“ un parteneriat public-privat pentru asta, deşi are la dispoziţie fonduri europene nerambursabile. Odată cu numirea pentru câteva luni a unui ministru al Transporturilor din Galaţi, s-a vehiculat ideea unei autostrăzi între Bacău şi Braşov. Nici de acest proiect nu s-a mai auzit.

La începutul lunii, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, declara că au primit aveze de mediu segmente de autostradă însumând 350 km, alături de alte proiecte de modernizare a unor drumuri naţionale. Pentru judeţul Iaşi, conform unui răspuns primit la solicitarea noastră către Ministerul Mediului, acorduri de mediu au fost date doar pentru modernizarea DN 28B Tg. Frumos-Botoşani şi pentru proiectul „Regiunea Nord-Est – Axa rutieră strategică 2: Botoşani-Iaşi“. De menţionat că, din acest ultim proiect, doar 6 km sunt pe teritoriul judeţului nostru.

„La momentul actual, pentru proiectul Autostrăzii Tg. Mureş-Iaşi nu este depusă notificare în vederea obţinerii acordului de mediu“, se arată în răspunsul primit de la Ministerul Mediului. Traseul propus al arterei rutiere urmează să traverseze zone protejate din munţi, precum Parcul Naţional Vânători-Neamţ, şi chiar capătul de la Prut este într-o asemenea zonă. Pentru proiectul «Pod peste Prut la Ungheni», procedura de reglementare pentru obţinerea acordului de mediu se derulează în prezent la APM Iaşi. Directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului, Gheorghe Tătaru, ne-a explicat că, pentru acest obiectiv, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a solicitat prelungirea termenului până la care poate să completeze documentaţia necesară eliberării acestui aviz.

A7, ce nu trece munţii, are un pas în faţă

Ceva se întâmplă totuşi în privinţa investiţiilor în reţeaua rutieră din Moldova: arterele mai ieftine, pe la câmpie, sunt cu un pas în faţă. Firma spaniolă Acciona Ingenieria a câştigat licitaţia pentru lotul patru, ultimul, Bacău-Paşcani, al viitoarei şosele de mare viteză care va lega Bucureştiul de Moldova. Pentru celelalte trei sectoare, Ploieşti-Buzău, Buzău-Focşani şi Focşani-Bacău, proiectarea va fi făcută de firma bucureşteană Consitrans, scrie „Ziarul de Bacău“. În noiembrie se vor împlini doi ani de la lansarea licitaţiilor în acest sens. Valoarea estimată a contractelor pentru studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice pentru toate cele patru sectoare depăşeşte 110 milioane de lei: Ploieşti-Buzău (65 km) 23 milioane de lei, Buzău-Focşani (72 km) 24,5 milioane de lei, Focşani-Bacău (110 km) 36,2 milioane de lei şi Bacău-Paşcani (82 km) 27,7 milioane de lei. Acest drum expres ar putea fi „avansat“ la rangul de autostradă – A7, care ar urma să traverseze Moldova de la nord la sud.