Până şi „boacănele” primarilor din judeţ au fost acoperite de Guvern tot politic. S-au plătit milioane de lei

În lipsa obişnuitei rectificări bugetare pe care o făcea de obicei în august, Executivul a umblat la salteaua guvernamentală, de unde a scos zilele trecute 1,58 miliarde de lei ca să-i împartă la aproape toate unităţile administrativ-teritoriale. Mai exact, la 3044 din cele 3228 de UAT-uri. Printre acestea se numără toate cele 98 din judeţul Iaşi. Iaşului i-a fost repartizată suma de 51,3 milioane de lei, mai puţin decât în Prahova (56,5 milioane), Olt, Dolj şi Suceava.

Cititi si: Primăria Schitu Duca trebuie să plătească penalităţi de 1,4 milioane de lei pentru că firma Conest a asfaltat mai repede

În schimb, Iaşul atinge toate celelalte extreme: cea mai mare sumă pentru o comună, respectiv 2,7 milioane de lei pentru Golăieşti, şi o alocare dintre cele mai mici pentru o altă comună, 10 mii de lei la Drăguşeni. Mai puţin de atât ajung în trei comune din Bacău, 2000 şi 3000 de lei, şi în una din Bistriţa-Năsăud 5000 de lei. Ceva mai mult ajunge la Andrieşeni, 30 de mii de lei. A treia comună de la coadă, în Iaşi, este Rediu, 86 de mii de lei. Aşa e când se împarte pe criterii politice, ne-a dat de înţeles primarul USR de aici.

De la buget, 2,7 milioane, de la Dumnezeu, mai mult

Premiantă pe ţară este, aşadar, comuna Golăieşti (primar PNL) – care a încasat mai mult decât unele municipii şi consilii judeţene. Salvarea a venit la ţanc, administraţia comunei fiind prinsă în corzi de executori. Unul dintre procesele în care primăria locală a contestat executarea, ajuns acum la rejudecare, are termen chiar astăzi. Rând pe rând, clădirea căminului cultural, cea a primăriei, ba chiar şi o şcoală au intrat în vizorul executorilor judecătoreşti. Datoriile provin din neplata unor facturi şi servicii „moştenite” de primarul ales în septembrie 2020 de la predecesorul său, condamnat cu două luni înainte de locale pentru fapte care au avut rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată.

Cititi si: Primar şi vice demişi: comună ieşeană administrată de un consilier până la alegeri

Am încercat să aflăm de la actualul primar, Costel Manoliu, dacă suma record acoperă „greaua moştenire” în întregime, dar de marți încoace telefonul îi sună în gol. În schimb, el şi-a exprimat deplina recunoştinţă pe pagina lui de Facebook – emoţionat, după cum se poate vedea: „Prin sprijinul, domnului Preşedinte al Consiliului Judeţean, Costel Alexe, Guvernul României, s-au aprobat banii pentru achitarea tuturor datoriilor, lăsate de către fosta conducere şi astfel comunitatea noastră, va deveni o comună fără DATORII, aşadar nu vom mai avea probleme cu executările silite!”

Agonie şi extaz. În varianta Schitu Duca, pagubă şi profit

Pe podiumul naţional al comunelor salvate de la executare silită se află şi Schitu Duca, condusă tot de un liberal. Cele 1,96 de milioane primite s-au dus deja pe plata unor penalităţi adunate după neplata unor facturi. Concret, trei drumuri comunale asfaltate – în total, 5,86 milioane de lei pentru 7,33 km – au adus firmei Conest încă 30 la sută din suma din contracte. Cele trei licitaţii s-au desfăşurat simultan în ultimele trei luni din 2018, Conest le-a câştigat pe toate în faţa Danlin XXL şi le-a şi finalizat cu mult înainte de termen, respectiv în mai puţin de doi ani în loc de patru. În acest fel, a prins Primăria Schitu Duca fără toţi banii – iar toată lumea l-a învinuit pe primarul Grigore Corciovă că s-a grăbit să semneze facturile de recepţie finală, în loc să eşaloneze plăţile. Acesta s-a îndreptat împotriva fostului primar, Mihai Mihalache. Însă instanţa i-a dat dreptate fostului edil, arătând că toată răspunderea revine actualei administraţii. Decizia nu este definitivă.

Situaţia a fost subiect de dezbatere la ultima şedinţă a Consiliului Local, unde preşedintele CJ, Costel Alexe, prezent alături de primarul Grigore Corciovă, i-a luat acestuia apărarea în faţa liderei opoziţiei locale. Vasilica Cârlescu (USR) i-a cerut primarului Corciovă să-şi asume vina blocajului bugetar după ce prima instanţă l-a scos basma curată pe fostul primar. Ca răspuns, Alexe i-a reproşat primarului în funcţie că nu a ieşit să le spună sătenilor că „Mistreţul a băgat comuna în faliment”.

„Mistreţul” este porecla fostului primar, Mihai Mihalache (PSD). Acesta nu s-a lăsat mai prejos şi, după şedinţa CL, a ţinut să sublinieze că „Mistreţul îşi caută singur hrana, pe când alţii fură ca să se hrănească”.

Dincolo de furtuna politică, salvarea a venit din banii publici, la fel ca la Golăieşti. Şi, la fel ca edilul de acolo, Grigore Corciovă a ţinut să mulţumească iubiţilor conducători: „Cu sprijinul preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, şi al preşedintelui PNL Iaşi, deputatul Alexandru Muraru, am obţinut fonduri guvernamentale în valoare de 1,96 milioane de lei pentru bugetul comunei noastre. Această sumă ne va permite să corectăm greşeala administrativă din trecutul comunei noastre, comisă pe data de 28 decembrie 2018, când s-a semnat un contract de lucrări, fără a avea finanţare asigurată, fapte care au generat o datorie uriaşă către Conest SA”, a scris Grigore Corciovă pe pagina sa de Facebook.

Pentru efectele birocraţiei guvernamentale nu mai sunt bani

O altă comună ieşeană se luptă cu executorii. Totuşi, Dumeştiul nu a primit ajutor – şi asta nu pentru că ar fi fost vorba de cine ştie ce belele contractuale, ci din cauza birocraţiei guvernamentale. Practic, refacerea unui drum cu aproximativ 4 milioane de lei obţinuţi de la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale este considerată acum ilegală. Deşi drumul modernizat e acolo (DC 26 Dumeşti-Hoişeşti), adică nu a plecat nimeni cu el acasă, instituţiile guvernamentale au jucat ping-pong timp de trei ani cu primăria pe motivul actualizării inventarului comunei cu acest drum şi al introducerii lui în rândul bunurilor întregului popor. Adică să i se dea număr cadastral şi să figureze apoi frumos între celelalte imobile din domeniul public. Nu s-a putut, în ciuda insistenţelor şi intervenţiilor „peste rând” la Bucureşti, după cum ne-a povestit primarul Mihai Cocoveică. Astfel, la termenul scadent, drumul nu exista în hârtii, deşi, fizic, e şi acum acolo unde îl ştiu toţi cei care îl folosesc. AFIR cere primăriei 4 milioane de lei înapoi, iar primăria a primit din „salteaua guvernamentală” 400 de mii lei, iar executorii sunt deja la uşă.

Cititi si: Comunele ieşene care au pus anul trecut mâna pe cei mai mulţi bani europeni

Alte comune ieşene au probleme mai mici decât cele menţionate până acum. Şi nu e vorba neapărat de Drăguşeni, comună evaluată la doar 10 mii de lei, ci, de exemplu, de Sireţel. Cu 482 de mii de lei alocaţi, primarul de aici ni s-a plâns că nu-i ajung pentru cofinanţările proiectelor vizate şi că va trebui ori să găsească alte surse, ori să renunţe la unele dintre ele.

La mare distanţă de cele două comune „premiante” găsim oraşele Hârlău şi Tg. Frumos, cu câte 1,15 milioane de lei, şi municipiul Iaşi, cu un milion. Celălalt municipiu, Paşcaniul, s-a ales cu 500 de mii de lei, adică puţin sub media pe judeţ (523 de mii).