Poimâine românii vor da sfoară-n ţară
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Poimâine românii vor da sfoară-n ţară

GALERIE
Patratel VINERI, 28 februarie 2020 - 1
  • Patratel VINERI, 28 februarie 2020 - 1
- +

* Globalizarea n-a reuşit să elimine din fiinţa neamului elemente neaoşe (viezurele, brânza, barza, petul de bere, fluierul de jale, lupul dacic sau capra vecinului), aşadar pare imposibil să poată smulge din sufletul / de pe pieptul românesc mărţişorul. Multe popoare au viezuri, francezii şi italienii au mai multă brânză decât noi, fluiere există şi la triburile din junglă; rezultă că mărţişorul e adevăratul simbol naţional, deşi şnurul nu-i tricolor, iar albul şi roşul sugerează mai degrabă steagurile Austriei, Danemarcei, Lituaniei, Poloniei sau Turciei, de exemplu. Mulţi spun că mărţişorul e reprezentativ tocmai fiindcă nu foloseşte la nimic; de fapt, este extrem de util! Bătrânii zic că el te apără de purici, păduchi şi ţânţari, că şnurul său, atârnat în pomi, atrage păsărelele şi asigură un rod bogat, iar animalele cărora le este prins şnurul sunt ferite de boli şi au randament sporit. Analiza unor fapte petrecute de Mărţişor, în cele ce urmează:

* În 2009, Margareta Pâclă a primit cadou de 1 Martie, de la vecinul Anton, un spray împotriva insectelor; acest mărţişor a apărat-o de purici, păduchi şi ţânţari, ba chiar şi de ploşniţe puturoase, dar n-a apărat-o de soţ, care a găsit-o cu ochii în televizor pe când ceafa de porc se transforma în cărbune.

* 2011: Medicii au depistat păduchi şi râie la toţi elevii şcolii din Machitori (mai puţin la Ionel, atât de murdar, că şi paraziţii îl ocolesc), deşi purtau mărţişoare. Erau atât de mulţi păduchi, încât au scos mărţişoarele din pieptul unor copii şi au fugit cu ele.

* 2014: Zeci de minori din Netrebnici, cunoscuţi hoţi de mere, pere, cireşe, zarzăre şi gutui, au fost surprinşi când legau mărţişoare de ramurile pomilor fructiferi; oamenii de ordine vor sta cu ochii pe ei din mai încolo, când fructele încep să se coacă.

* 2017: Nenumăraţi crescători de orătănii de curte au montat la rândul lor şnururi, ca să atragă păsărelele; şnururile au mers şnur, vorba aia, şi au atras nişte ulii care le-au înhăţat toţi bobocii de raţă şi toţi puii de curcă.

* 2018: Aflând că toate animalele cărora le este prins şnuruleţul alb-roşu sunt ferite de boli şi au un randament sporit, Marcel Maimuţă din Puturoşi a înfipt fiecărei albine din prisaca sa, în piept, câte un mărţişor cu muţunache; de atunci, el cumpără miere de la supermarket. La fel a procedat şi Aurel Burete cu taurul său: după ce i-a înfipt în piept un mărţişor cu o scăriţă, o inimioară şi un trifoi, patrupedul a avut randament sporit tot anul, spre deosebire de Aurel, care a avut un parastas frumos.

* 2019: Problemă dată la Olimpiada de Fizică, faza comunală: "Calculaţi randamentul animalului A cu trei mărţişoare, care trage un car cu 1 tonă lemne pe un plan înclinat cu unghi alfa, ştiind că, la deplasarea pe orizontală cu un singur mărţişor, dar trăgând 2 tone lemne, randamentul său este de 63 la sută".

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Riscuri şi costuri pandemice

Alexandru LĂZESCU

Riscuri şi costuri pandemice

Dacă nu se iese din cercul vicios în care mediatizarea sufocantă împinge guvernele către o continuare a măsurilor restrictive severe de o manieră unidimensională care ignoră riscurile economice şi societale, pandemia va provoca sechele cu urmări potenţial catastrofale.

Filmuletul zilei

opinii

Un chip pururi adorat

Nichita DANILOV

Un chip pururi adorat

A luminat ea, femeia, vreodată, inima lui bântuită de disperare şi dorinţă de moarte? În întunecatele clipe ale existenţei sale, şi-a adus oare aminte Eminescu de trecerea Veronicăi prin viaţa sa? Sau a fost şi ea o dezamăgire pustiitoare, cum deseori e existenţa oricăruia dintre noi pentru un altul? A fost ea picătura de neant ce a umplut paharul suferinţei sale sau stropul de lumină ce i-a împrăştiat, fie şi pentru o clipă, întunericul?

Un spectacol de Ziua Culturii Naţionale

Dana ȚABREA

Un spectacol de Ziua Culturii Naţionale

De Ziua Culturii Naţionale, 15 ianuarie 2021, Teatrul din Iaşi a oferit publicului un spectacol dezgheţat, plin de miez şi lipsit de emfază. Carmen Dominte a câştigat cu „Sindromul Quijote” prima ediţie a proiectului Lecturi3, un parteneriat între Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi şi revista ALECART, având ca scop promovarea dramaturgiei contemporane din ţară şi Republica Moldova prin spectacole-lectură.

Regele „cârpaci” şi virtuţile secundare

Michael ASTNER

Regele „cârpaci” şi virtuţile secundare

Eram încă la ţară, la Amnaş, când am auzit, nu mai ştiu la ce emisiune de pe Radio România Actualităţi, cum că în epocă un caricaturist de la nu ştiu ce revistă de umor l-a prezentat pe regele Carol I drept cârpaci. Adică, vezi Doamne, ditamai regele umbla cu lucruri cârpite. Nu ţin minte, din păcate, de ce anume era vorba, de ciorapi sau altceva, dar asta n-are importanţă: ideea e că s-a făcut mişto de Carol I pe tema asta aşa, de parcă Regatul României era o ţară nu săracă, nu recent născută undeva la periferia Europei, ci vreuna cu vechime într-ale civilizaţiei şi-a bunăstării!

pulspulspuls

De ce se pregăteşte oare nea Măricel?

De ce se pregăteşte oare nea Măricel?

După ce l-a acuzat lumea că a plecat din Casa Pătrată cu gentoiul burduşit de like-uri şi urmaritori ai paginii oficiale de Facebook a instituţiei, îndensând totul apoi pe pagina lui de polkitician, iacătă că nea Măricel, fostul şef de judeţ, mai vbine cu o surpriză, şi tot în spaţiul virtual. 

Caricatura zilei

Mușchi

Editia PDF

Bancul zilei

In Antarctica s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura de pe glob: -93,2 grade ...prin urmare va propunem sa ne reami (...)

Parteneri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.