Problema ruso-ucraineană în 6 întrebări

Pandemia de coronavirus ne-a arătat, încă o dată, la ce e bună lectura. Teoriile conspirației, știrile false nu au putut fi demontate de majoritatea românilor. Care au ales să le dea…

Marți, 7 decembrie, o lume întreagă a stat cu ochii pe convorbirea la distanță dintre președintele american Joe Biden și omologul său rus Vladimir Putin. Va fi război? Va fi o dezescaladare de tipul celei văzute în primăvară?

O primă concluzie în urma întâlnirii – și una nu foarte încurajatoare – este că pozițiile cu privire la Ucraina rămân aproape neschimbate. 

Washingtonul interpretează prezența trupelor ruse în apropierea graniței ca pe o agresiune și amenință cu sancțiuni în caz că Moscova va alege calea militară. Rusia cataloghează aceste preocupări drept „isterie“ și spune că nu face altceva decât să răspundă mișcărilor ucrainene și acumulării de forțe NATO în flancul estic al alianței.

Trebuie spus, totuși, că această prezență întărită a aliaților în regiune vine după anexarea de către Rusia a Peninsulei Crimeea, în primăvara anului 2014. 

1. Ce impact a avut discuția Biden-Putin?
Dacă Vladimir Putin a mizat pe diviziunile din cadrul Occidentului, atunci se pare că a pariat pe un cal mort. Într-un semnal că aliații sunt pe aceeași lungime de undă, președintele Biden i-a contactat imediat după discuție pe aliații săi europeni: președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel, premierul italian Mario Draghi, premierul britanic Boris Johnson. Apoi, a discutat cu aliații de pe flancul estic din cadrul grupului „București 9“.

Anterior, liderul de la Kremlin primise avertismente similare de la Washington, Bruxelles, Paris sau Berlin: dacă va ataca Ucraina, vor fi consecințe majore.

Comentând la postul de radio Echo Moskvii, citat de Eurotopics, publicistul Leonid Gozman spunea că negocierile au însemnat un punct pentru Biden:

„Casa Albă a declarat imediat după încheierea discuțiilor că Biden a emis, de fapt, un ultimatum. Conform legilor străzii, stabilite de Putin și bazate pe anii de tinerețe petrecuți în Sankt Petersburg, răspunsul ar fi trebuit să fie imediat și ferm. 

Dar Kremlinul a rămas tăcut timp de câteva ore și apoi a ieșit cu declarații de neînțeles, lipsite de orice postură de superputere. Potrivit rapoartelor din SUA, imediat după discuții, Biden i-a contactat pe liderii marilor state europene, care sunt aliații săi.

Dar pe cine ar putea suna președintele nostru? Pe Lukașenko și Maduro? Putin este singur pe această planetă“, comenta Leonid Gozman.

2. Își va schimba Putin atitudinea?
Cu 100.000-175.000 de militari masați la frontierele răsăritene ale Ucrainei (în funcție de sursa care furnizează cifrele), liderului de la Kremlin îi va veni foarte greu să se retragă pur și simplu în urma avertismentelor occidentalilor. Și ce motiv ar avea?

În definitiv, faptul că Vestul amenință numai cu sancțiuni economice îi indică lui Vladimir Putin lipsa apetitului pentru o implicare militară.

În timp ce Kremlinul vrea să lupte și își pregătește deja poporul pentru război. Ar fi poate prea optimist din partea Occidentului să mizeze pe grija lui Putin față de privațiunile la care și-ar supune poporul în cazul unor sancțiuni majore sau a unor pierderi grele provocate de un război la scară largă. 

În ultimele luni, propaganda rusă și-a îngroșat tonul la adresa Occidentului, pe canalele televiziunii de stat. SUA sunt acuzate că împing Europa și Ucraina către un război cu Rusia.

Polonia este acuzată că a instrumentalizat ea însăși criza migranților de la frontiera cu Belarus, ca pretext pentru o acțiune agresivă.

La posturile tv controlate de Kremlin, militari și politicieni vestesc venirea celui de-al treilea război mondial, prin agresiunea Vestului – unul dintre pilonii propagandei rusești, bazat pe mitul sovietic al „Marelui Război pentru Apărarea Patriei“.

După întâlnirea Biden-Putin, oficiali ucraineni au reclamat o întărire a dispozitivelor militare rusești masate la frontieră, într-un semn al unei lovituri militare de amploare.

Continuarea, pe newsweek.ro