Să se plimbe medicii între spitale, nu bolnavii. Ionuț Nistor critică utilizarea resurselor

Iaşul are două probleme majore, prima dintre ele fiind că spitalele sunt dispuse în mai multe zone ale oraşului, astfel încât plimbatul unui pacient între unităţi medicale pentru consultaţii şi tratament multidisciplinar este o realitate inclusiv în perioada de pandemie.

„Pentru a evita această plimbare între spitale, varianta ar fi aceea de a asigura o gardă mobilă din partea spitalelor, adică în locul plimbării pacientului, care în acest context epidemiologic este riscant pentru pacient, să vină medicul să vadă cazul respectiv. Aceasta este o problemă specifică Iaşului, pentru că avem spitale dispuse în mai multe cartiere, problemă care în alte judeţe nu este“, a explicat conf.univ.dr. Ionuţ Nistor, medic primar nefrolog la Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon“.

Medicii rezidenţi sunt trataţi ca nişte studenţi

A doua problemă este valabilă şi la nivel naţional, şi este legată de faptul că medicii rezidenţi nu au drept de liberă practică, neavând posibilitatea de a prelua un caz medical fără supraveghere din partea unui medic specialist sau primar, în alte ţări europene, aceştia având un statut diferit, care le permite să evolueze în meseria pe care o practică.

„Este o inutilizare a resurselor, care duce din păcate şi la neîncredere, pentru că dacă rezidenţii nu au dreptul de a face proceduri medicale, nici nu pot progresa neavând răspunderea actului pe care îl fac. Rezidenţii în primii ani sunt trataţi doar ca nişte studenţi la Medicină, este din păcate un lucru specific românesc, orice rezident european are drept de practică mult mai larg, poate prescrie medicamente, reţete. Rezidentul ştiind că se află la început se va consulta mai mult cu colegii seniori, va fi precaut, va fi astfel responsabilizat. A nu utiliza în aceste momente 1.000 de medici la capcitatea maximă este un lucru care trebuie rezolvat. De exemplu, în Suceava au existat în vârful pandemiei doar trei, maximum cinci rezidenţi. Care ar fi fost situaţia cu încă 200 de rezidenţi din Iaşi dacă aveau drepturi de liberă practică?“, a mai precizat medicul ieşean.

Infrastructura este depăşită

O altă problemă este că spitalele din Iaşi erau supraaglomerate şi dinainte de pandemie, lucru care ducea la riscuri de infecţii asociate actului medical, problemă care poate fi asociată aglomeraţiei existente. Mai mult, Iaşul are numeroase unităţi medicale cu zeci şi chiar sute de ani vechime.

„Infrastruc­tura existentă nu ajută din păcate la posibilitatea de a limita aceste infecţii. Chiar dacă ai putea să creezi anumite spaţii de izolare, ceea ce nu se poate face e ceea ce înseamnă circuitul sanitar. Nu sunt toalete separate, duşuri, aceste spaţii comune de igienă, de masă, duc la posibilitatea de a te contamina, favorizează contactul ori cu alţi pacienţi ori cu personalul medical sau la schimbarea de ture, această infrastructură existentă nu ajută, din păcate, la posibilitatea de a limita aceste infecţii“, a completat conf. dr. Ionuţ Nistor.

Echipamentele de protecţie trebuie să fie purtate corect

Rigurozitatea măsurilor trebuie să existe în continuare, pentru că riscul de a considera că pericolul a trecut poate duce la apariţia de noi focare, prin simplul fapt că respectarea regulilor ar trece în plan secund.

„Această dorinţă de a reveni la normalitate poate fi dăunătoare, există riscul de a considera că această boală e mai puţin agresivă sau mai puţin contagioasă. Nu este o altă măsură de precauţie mai bună decât purtarea corectă a echipamentelor de protecţie“.

Personalul medical ar trebui să-şi schimbe unele obiceiuri

Medicul este de părere că tot personalul medical ar trebui să poarte echipament de protecţie în orice zonă a unităţii medicale în care lucrează, inclusiv atunci când interacţionează cu alţi colegi, nu doar cu pacienţi. Totodată, având în vedere că transmiterea este acum una comunitară, este necesar ca activităţile comune, cum ar fi raportul de gardă, diverse discuţii despre cazuri, să fie limitate.

„Este un lucru dificil de făcut având în vedere că Iaşul este un centru universitar, sunt mulţi rezidenţi şi acesta era un mod natural de învăţare, însă, în general, schimbarea obiceiurilor va fi foarte greu de acceptat, însă există momente când se pot contamina colegii între ei şi să apară astfel de focare“, a mai spus conf. dr. Ionuţ Nistor.

Soluţiile oferite de dr. Nistor pentru a rezolva măcar parţial problemele din sistem ţin de investiţii în medicina primară sau în alte cabinete independente de spitale unde pacienţii se pot adresa, dar şi de existenţa unei legături între medicul de familie şi medicul curant al unui pacient.