Preşedintele puternicului sindicat din metalurgie IG Mettal, Jörg Hofmann este cel care a declanşat o dezbatere naţională prin propunerea introducerii săptămânii de lucru de patru zile pentru a proteja locurile de muncă, într-un moment în care rata şomajului este creştere atât în Germania cât şi în restul lumii.

Ministrul german al Muncii, social-democratul Hubertus Heil, a apreciat şi el miercuri că "un timp de muncă redus cu o compensaţie salarială parţială ar putea fi o măsură adecvată".

Ideea de bază este că prin reducerea perioadei de lucru, salariaţii ar putea să îşi împartă mai multe locuri de muncă care altfel ar fi eliminate.

IG Metall nu este la prima luptă pentru reducerea timpului de lucru. În 1995 sindicatul a reuşit să impună săptămâna de lucru de 35 de ore în industrie, iar în 2018 a obţinut dreptul ca salariaţii, care doresc, să muncească doar 28 de ore pe săptămână timp de doi ani, cu o pierdere diminuată a salariului. Ultima sa propunere privind săptămâna de muncă de patru zile este susţinută de 60% din germani, arată un sondaj Yougov publicat miercuri.

Mai multe mari companii germane precum Bosch, ZF Friedrichshafen şi Daimler tocmai au încheiat acorduri de reducere a timpului de muncă, iar discuţii similare sunt în curs la Continental sau Airbus. Însă în cazul acestor acorduri angajaţii trebuie să accepte sacrificii financiare importante. Modelul îl constituie săptămâna de lucru de patru zile introdusă de producătorul auto Volkswagen la începutul anilor 1990 pentru a salva 30.000 de locuri de muncă ameninţate.