Schimbările inedite din programul pelerinajului Sfintei Parascheva. Vor fi aduse moaştele unui sfânt care a fost mut şapte ani

vineri, 29 septembrie 2023, 01:50
4 MIN
 Schimbările inedite din programul pelerinajului Sfintei Parascheva. Vor fi aduse moaştele unui sfânt care a fost mut şapte ani

Pelerinajul la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva va fi declarat deschis sâmbătă dimineaţă, pe 7 octombrie, când racla cu moaştele sfintei, considerată a fi ocrotitoarea Moldovei, vor fi scoase în baldachinul amplasat în curtea interioară. Şi anul acesta continuă tradiţia aducerii moaştelor unui alt sfânt, iar reprezentanţii Mitropoliei anunţă că vor fi scoase la închinare şi sfintele moaşte ale Sfântului Andrei Criteanul, ce vor fi aduse de la Catedrala Mitropolitană din Arkalochori (Creta, Grecia).

„O motivaţie importantă pentru alegerea acestui Sfânt supranumit «exarhul cântăreţilor bisericeşti» a fost conferită de faptul că 2023 este declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept «anul comemorativ al imnografilor şi cântăreţilor bisericeşti (psalţi)»„, au transmis reprezentanţii MMB.

Programul pelerinajului, pe zile

Mitropolia a publicat şi un program detaliat atât din punct de vedere liturgic, cât şi organizaţional, al zilelor din octombrie începând cu data de 7. În dimineaţa zilei de 7 octombrie, de la ora 06.00, un sobor de preoţi condus de Înaltpreasfinţitul Teofan, mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, va fi prezent la Catedrala Mitropolitană, unde va fi citit acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva. Apoi, racla cu moaştele sfintei va fi purtată în procesiune, de către preoţi, în jurul catedralei, fiind aşezată, la ora 07.00, pe baldachinul de pe platoul din stânga intrării în lăcaşul de cult, acolo unde este locul tradiţional.

Sâmbătă şi duminică, 7-8 octombrie, vor fi două zile marcate de slujbe la catedrală. O noutate în acest an o constă, însă, pelerinajul „Calea Sfinţilor”. De regulă acesta avea loc în partea a doua a pelerinajului, cu o zi înaintea hramului Sfintei Parascheva. Anul acesta, Mitropolia a programat pelerinajul pentru ziua de duminică, 8 octombrie, ora 19.00. Alaiul de pelerini se va întinde pe acelaşi traseu, trecând prin spatele Teatrului Naţional şi întorcându-se pe Ştefan cel Mare în dreptul Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi”.

Un al moment important se va derula miercuri, 11 octombrie, atunci când vor ajunge la Iaşi, cu avionul, sfintele moaşte ale Sfântului Ierarhi Andrei Criteanul, aduse din Grecia. Ele vor fi aşezate, în seara zilei de miercuri, la închinare, pe acelaşi baldachin în care se vor afla şi moaştele Sfintei Parascheva.

Sâmbătă, 14 octombrie, de la ora 09.30, pe scena construită în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane, cu faţa spre pietonalul Ştefan cel Mare, va avea loc slujba de Sfânta Liturghie, oficiată de IPS Teofan şi mai mulţi mitropoliţi şi înalte feţe bisericeşti din ţară şi din străinătate. Duminică, 15 octombrie, va fi resfinţită biserica „Sfântul Arhidiacon Ştefan” din Ţicău, municipiul Iaşi, iar pelerinajul va fi declarat încheiat şi moaştele vor fi retrase în catedrală atunci când rândul se va subţia suficient încât să încapă în curtea interioară a Mitropoliei.

Cine este Sfântul Andrei Criteanul?

Sfântul adus anul acesta la Iaşi, pentru ca pelerinii din toată ţara să se închine şi la acesta, alături de moaştele Sf. Parascheva, este un preot care s-a născut în Damasc, în jurul anului 660. Acesta a primit, pentru activitatea sa, titulatura de „exarhul cântăreţilor bisericeşti şi starostele scriitorilor”, dar copilăria i-a fost marcată de un fapt ciudat. Aşa cum au transmis reprezentanţii MMB, preotul a fost mut până la vârsta de 7 ani. Când a împlinit 8 ani, într-o zi de sărbătoare, când a venit la biserică, adus de părinţii să credincioşi, şi a participat la Liturghie, s-a întâmplat o minune.

Băiatul care nu a glăsuit deloc în primii şase ani de viaţă a început să vorbească articulat, ca şi cum nu ar fi venit după ani de tăcere, în momentul în care s-a împărtăşit. Intrat în lumea preoţiei, acesta a participat la unul dintre momentele definitorii ale creştinismului modern: cel de-al şaselea Sinod Ecumenic, derulat la Constantinopol, între anii 680 – 681, unde au mai luat parte şi 170 de episcopi, preoţi şi monahi din lumea de atunci.

La scurt timp după a fost hirotonit şi numit arhidiacon al Catedralei „Sfânta Sofia” din Constantinopol. A devenit apoi episcop în Gortyna, metropolă a Insulei Creta.

„Rămâne cunoscut peste veacuri datorită darurilor sale oratorice şi imnografice. El a pus bazele unei noi forme de imnografie liturgică, anume canonul. Este autorul Canonului cel Mare de Pocăinţă care se citeşte în prima şi în a cincea săptămână din Postul Mare. Totodată, a compus numeroase tropare şi stihiri cântate la marile sărbători ale Bisericii. De asemenea, de la Sfântul Andrei Criteanul se păstrează 22 de predici frumos alcătuite. După o vieţuire virtuoasă, înaltă şi iubitoare de Hristos, Sfântul Andrei Criteanul a trecut la Domnul în a doua jumătate a veacului al VIII-lea, sfintele sale moaşte fiind duse la Constantinopol. Este prăznuit de Biserica Ortodoxă în fiecare an pe data de 4 iulie”, au mai transmis reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Comentarii