Fostul manager al Socola, Gabriel Oprișanu a dispus în 2016 transferarea a două angajate din departamentul de resurse umane la arhivă. D.S. și M.R. avuseseră noroc. În perioada mandatului lui Oprișanu, aproximativ 90 de angajați ai Socola au fost concediați. D.S. și M.R. au atacat în instanță decizia managerului și, în 2019, au obținut întoarcerea în compartimentul în care lucraseră inițial. Apoi, au dat în judecată din nou spitalul, cerând despăgubiri. Procesul s-a încheiat acum un an, celor două angajate recunoscându-li-se dreptul de a primi câte 15.000 de euro cu titlu de daune morale. Până acum, ele însă nu au primit decât câte 2.000 de euro. Ca urmare, s-a ajuns la executarea silită. În urmă cu două luni, cele 7 mașini din dotarea spitalului au fost puse sub sechestru. Luna trecută, au fost poprite și conturile instituției.

În instanță, reprezentanții spitalului au arătat că se află într-o situație imposibilă. Din totalul bugetului, 92,61% reprezintă cheltuielile cu salariile. Cele 7,39 procente rămase sunt destinate exclusiv plății utilităților, achiziționarea de medicamente și materiale sanitare, or de hrană pentru pacienți. Ca și cum asta nu ar fi fost de ajuns, în mai spitalul a primit și factura la gaz, în valoare de 1,64 milioane lei.

O ordonanță de Guvern publicată la începutul lunii februarie a interzis instituțiilor publice plata creanțelor stabilite prin titluri executorii din bugetul aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcționare. Singura sursă de plată a unor astfel de datorii a rămas astfel fondul reprezentat de veniturile proprii. Or, veniturile proprii ale Institutului Socola provin exclusiv din vânzarea producției agricole a secției exterioare Șipote. Valoarea medie a acesteia este sub 300.000 lei, din care oricum o mare parte se cheltuie pentru înființarea culturilor agricole. Banii rămași de anul trecut din veniturile proprii și încasările de până acum de la Șipote au fost deja cheltuite. Pentru a plăti datoriile către cele două angajate, reprezentanții spitalului intenționează să aloce încasările din producția de toamnă a secției de la Șipote și din vânzarea animalelor. În martie, spitalul a solicitat Ministerului Sănătății aprobarea pentru închirierea unor terenuri, astfel încât veniturile proprii să fie suplimentate. Au fost făcute și solicitări de alocare a unor sume din fondul de rezervă al Guvernului sau din fondurile proprii ale CJ și Primăriei.

Datoria către D.S. și M.R. reprezintă de altfel doar o mică parte din datoriile spitalului către propriii angajați. Institutul mai datorează 7,8 milioane lei lei ca daune morale și despăgubiri către 73 dintre cei 90 de angajați concediați nelegal. Un număr de 57 dintre aceștia au cerut și ei executarea silită. În lipsa altor opțiuni, spitalul a început demersurile pe lângă Ministerul Sănătății pentru a obține banii necesari plății avocaților, astfel încât să poată fi declanșată o acțiune în regres pentru recuperarea prejudiciului de la cei vinovați de concedierile anulate în instanță. Juriștii proprii s-a afla în stare de incompatibilitate.

Argumentele aduse de spital nu s-au bucurat însă de succes în fața magistraților Curții de Apel. „Deşi invocă petentul imposibilitatea de funcţionare, din actele depuse de acesta la dosar nu rezultă faptul că această situaţie s-ar datora executărilor silite vizate în prezenta cauză, ci se face vorbire de cauze distincte, respectiv management defectuos, obligaţia de plată a unor despăgubiri consistente pentru alţi 70 de angajaţi concediati nelegal. Simpla invocare a faptului că debitorul ar fi afectat de măsurile de executare, în speţă poprirea veniturilor de la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi şi sechestrarea a 7 autovehicule, nu este de natură să justifice măsura suspendării provizorii a executării”, au apreciat judecătorii. Aceștia au adăugat că blocarea unei sume de aproximativ 130.000 lei, cât reprezintă datoriile față de cele două femei nu poate fi apreciată ca aducând prejudicii ireparabile Institutului, prin raportare la totalul veniturilor instituţiei.