În spaţiul public au început să apară, din ce în ce mai des, discuţii despre impozitarea cadrelor didactice care oferă meditaţii elevilor. Conform legii, profesorii care obţin venituri din aceste activităţi sunt obligaţi să se înregistreze la Registrul Comerţului. „Ziarul de Iaşi” a cerut datele de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) cu privire la contribuabilii care s-au înregistrat sub cod caen 8559, adică cei care realizează venituri din meditaţii, activităţi educaţionale şi alte forme de învăţământ. În municipiul Iaşi, sunt 568 de persoane care şi-au întregistrat activitatea, 257 dintre fiind persoane fizice şi 311 persoane juridice. În continuare vom face o simulare în cazul unui meditator, care este şi angajat şi care a preferat impozitarea folosind norme de venit, o procedură simplă care nu presupune ţinerea unei contabilităţi. Dacă acesta vrea să fie impozitat în sistem real, atunci va trebui să ţină o contabilitate (care poate fi şi într-o formă simplificată denumită în „partidă simplă”) care îi va permite să determine baza impozabilă ca o diferenţă între venituri şi cheltuieli.

Cititi si: Opt medii de zece în judeţul Iaşi la examenul de Bacalaureat. Unde s-au obţinut note maxime

În cazul impozitării în sistemul normelor de venit, norma se stabileşte în fiecare an şi diferă între municipiul Iaşi de exemplu şi o comună din judeţ. Pentru municipiu, pe anul în curs, în cazul nostru, norma a fost stabilită la 32.000 de lei pe an. În mod normal, impozitul ar fi 10%X32.000 de lei, adică 3.200 de lei pe an. Dar în cazul unui profesor, pentru că este un salariat angajat cu normă întreagă, Fiscul îi oferă un „bonus”: o ajustare de minus 50%. Adică, el va avea de plătit: 10%X16.000 lei, adică 1.600 de lei. Dacă ar fi să facem o medie lunară, cadrul didactic care a ales acest sistem de impozitare, ar avea de plătit în jur de 133 de lei pe lună. Pentru că este angajat şi este înscris într-un sistem de pensii, el nu va avea de plătit nici contribuţie socială. Contribuţia de sănătate o va plăti numai dacă din meditaţii depăşeşte într-un an 12 salarii minime brute (pentru anul în curs, calculele se fac cu 2.550 lei), adică 30.600 de lei. Dacă ar depăşi, atunci ar avea de plată: 30.600 lei x 25%, adică 7.650 lei pe an. Pentru profesorii care câştigă din meditaţii şi 10.000 de lei pe lună această sumă nu mai pare aşa mare, ca în cazul celui aflat în zona unui venit de 2.550 lei şi care este scutit.

Dacă impozitul nu e mare, de ce nu-şi declară profesorii veniturile?

Din aceste calcule reiese că un profesor cu 20-40 de ore pe lună ar avea de plată, în medie, doar 133 de lei pe lună impozit. Dacă intrarea „în legalitate” nu costă aşa de mult, de ce totuşi la Fisc sunt aşa puţini meditatori înregistraţi? Un motiv ar fi cel legat de birocraţie: teama de a ajunge la cozile de ANAF. Dar şi un motiv mai nou de ordin tehnic nu ar trebui neglijat: obligaţia de a avea casă de marcat, chiar dacă din punct de vedere financiar investiţia nu este mare.

În municipiul Iaşi, sunt 3.816 cadre didactice, printre care şi cei care predau şi materii pentru care nu se fac „pregătire”. Mulţi sunt însă şi profesorii care nu plătesc taxe şi impozite pentru activitatea de meditator. Unii profesori spun că preferă să mediteze într-o formă legală atât din obligaţia de cetăţean, cât şi cauza controalelor realizate de cei de la ANAF.

Cititi si: Bacalaureat 2022: Iaşul, pe locul II în ţară după rata de promovare - 81,7%

„Înainte de 1990 am făcut meditaţii fără să plătesc la Fisc, nici nu ştiam că trebuie pentru că nu aveam educaţie în acest sens. După ’90 am refuzat cererile pentru pregătirea elevilor în privat, considerând că este imoral şi că profesorii trebuie să asigure o foarte bună pregătire în şcoală, atât la ore, cât şi după program, bineînţeles, în mod gratuit. Am făcut sute de ore de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior, pentru bacalaureat, sau, pentru cei care doreau mărirea mediilor” , a explicat Luminiţa Grădinariu, profesor de chimie. Aceasta adaugă că meditaţiile la domiciliu, contracost, le-a reînceput în anul 2018, atunci când a decis că trebuie să se desfăşoare în mod legal. Şi-a înfiinţat o firmă şi a început să plătească la fisc taxele. „Plata se face în contul meu bancar, cu specificaţia «meditaţii», astfel că se poate calcula uşor taxa anuală de către contabilul meu”, a explicat profesorul.

„Cum ar fi ca eu să le cer să fie buni cetăţeni, iar eu nu?”

Luminiţa Grădinariu spune că motivaţia de a-şi plăti taxele la stat este legată şi de educaţia financiară făcută elevilor săi. „În ţările nordice se vorbeşte despre taxe de la grădiniţă. Copii îşi întreagă părinţii dacă şi-au plătit contribuţiile, iar mai apoi merg la şcoală şi vorbesc despre asta. Astfel, cum ar fi ca eu să le cer să fie buni cetăţeni, iar eu nu?”, a afirmat aceasta.Tot cadrul didactic afirmă că dintre contribuabilii care sunt înregistraţi la Fisc, un număr mare este reprezentat de dascălii care desfăşoară activităţi de tip „after school” şi care sunt obligaţi să îşi înregistreze activitatea pentru că sunt nevoiţi să plătească chiria şcolii unde realizează pregătirea. În acest caz, nu se ştie cu exactitatea numărul profesorilor care desfăşoară ore de meditaţie în privat, contracost şi în mod legal.