TUNURILE DOAMNEI BEATRICE RANCEA: “Bal mascat“ cu facturi de milioane

La Iaşi, spectacolul „Bal mascat“ de Giuseppe Verdi va debuta în această primăvară în plin scandal. Atât fostul contabil-şef Simona Go­gan, cât şi referentul pe achiziţii Alina Gheorghiu au afirmat în memoriile depuse la Ministerul Culturii că achiziţiile pentru această producţie au fost făcute cu încălcarea legii.

Mana­gerul Operei ieşene (ONRI) a negat aceste acuzaţii. Dar nu este însă pentru prima dată când Beatrice Rancea aduce acest spectacol pe scenă.

În primavara anului 2017, „Bal mascat“ se juca, e drept, nu sub aceleaşi auspicii, şi la Opera Naţională Română Bucureşti, unde manager interimar era Beatrice Rancea. Reflectoarele s-au stins atunci în aplauze, măştile artiştilor au căzut, la fel şi cortina.

În spatele ei însă, multe nereguli descoperite de Corpul de control al primului ministru (CCPM). În urma controlului, ONB a fost amendată cu peste 75.000 de lei. La sfârşitul săptămânii trecute însă, ONB a decis să o acţioneze în instanţă pe Beatrice Rancea pentru recuperarea banilor din amenzi.

Beatrice Rancea figurează ca pârât în două dosare înregistrate la Judecătoria Sectorului 1, Bucureşti.

„Este vorba despre re­cuperarea sumelor pentru depăşirea de buget pe 2017, iar aici s-a încăl­cat legea finanţelor publice şi de încălcarea legii achiziţiilor publice în formă cotinuă. Am fost obligaţi să plătim aceste amenzi, iar acum le recuperăm de la cei responsabili de neregulile găsite“, au declarat surse din ONB.

La rândul ei, Beatrice Rancea a declarat prin reprezentanţii Biroului de comunicare că „nu a fost înştiinţată deocamdată oficial de acţiunile în instanţă ale ONB şi nu poate oferi detalii, dar când va avea cunoştinţă de acuzele care i se aduc va răspunde la toate acestea“.

Ziarul de Iaşi prezintă în exclusivitate, ce se află de fapt în spatele celor două dosare pe numele managerului Beatrice Rancea, aflate în instanţă.

Raportul CCPM întocmit în mai 2019 şi care a vizat activitatea managerială la ONB din 2017 a fost înaintat Cabinetului primului ministru, Ministerului Culturii condus atunci de Daniel Breaz, ONB, Curţii de Conturi a României, Inspecţiei Muncii şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti „în vederea cercetării posibilelor fapte de natură penală“.

Trei dintre spectacolele jucate în 2017 la ONB au intrat în vizorul CCPM , primul fiind produc­ţia „Bal mascat“. Potrivit raportului, spectacolul considerat de mulţi critici un succes, ar fi fost realizat cu încălcarea Legii achiziţiilor publice.

Spectacolul costa 2,7 milioane de lei

În ianuarie 2017, reprezentanţii ONB au întocmit devizul general estimativ al spectacolului, suma ajungând la aproximativ 2,790 milioane lei. Din această sumă, peste 600.000 de lei reprezentau plata artiştilor şi 2,061 milioane lei scenografia. Fiecare dintre cele două capitole de cheltuieli au fost defalcate pe anumite servicii.

Potrivit CCMP, „din analiza devizului estimativ (aprobat de Beatrice Rancea) rezultă că o parte din costurile defalcate pe tipuri de cheltuieli ale proiectului, depăşesc limita prevăzută de lege pentru achiziţia directă“.

Este vorba despre cheltuielile pentru decorul spectacolului, în valoare de aproximativ 1,2 milioane de lei şi respectiv pentru costume şi recuzită, în valoare de aproximativ 855.000 de lei. În acest caz, Beatrice Rancea a dispus achiziţia celor două servicii prin încredinţare directă, încălcând astfel prevederile legale.

„Din documentele prezentate de către reprezentanţii ONB rezultă că aceştia nu au justificat achiziţia de la un anumit operator economic şi nu au organizat o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare“, se arată în raportul CCPM.

În plus, devizul general estimativ şi nota de fundamentare nu au fost iniţiate şi nici vizate de Biroul de achiziţii publice din cadrul ONB, încălcându-se regulamentul de organizare şi funcţionare al Operei.

A fost favorizată firma juristei de la ONB

Beatrice Rancea a favorizat astfel, în cazul spectacolului Bal Mascat, firma Trusteam SRL, care a preluat realizarea decorurilor şi a sistemului de iluminat dintr-o singură semnătură. Dovezile par a fi clare.

Pe 13 martie 2017, Beatrice Rancea a aprobat referatul de necesitate întocmit de Gheorghe Iordache, şef serviciu decoruri în cadrul ONB, prin care se solicita aprobarea externaliză­rii serviciilor de execuţie a decoruri­lor pentru „Bal mascat“, valoarea fiind de aproximativ 450.000 de lei, stabilită global, şi nu defalcat.

La referat, apar patru anexe care prevedeau costuri estimative. Două dintre anexe poartă data de 7 martie 2017, iar alte două 17 martie 2017. Reprezentanţii CCPM au sesizat faptul că, în cazul ultimelor două anexe, „cifra 1 a fost adăugată olograf“. De asemenea, două dintre cele patru anexe aveau sigla Trusteam SRL.

„În situaţia în care oferta pentru lucră­rile de execuţie decor a fost întoc­mită de Trusteam SRL la data de 7 martie 2017, rezultă că acest furnizor a avut cunoştinţă despre dorinţa ONB de a face o achiziţie înainte ca devizul estimativ şi referatul de necesitate să fi fost emise, iar valoarea estimativă a costului lucrării de execuţie decor nu a fost calculată de către reprezentanţii ONB, ci a fost preluată din oferta depusă de societatea TRUSTEAM SRL la data de 7 martie 2017“, se arată în raportul CCPM.

Potrivit aceluiaşi raport, în aceeaşi zi în care Gheorghe Iordache a trimis referatul de necesitate şi anexele spre aprobare lui Beatrice Rancea, aceasta semna contractul cu firma Trusteam prin achiziţie directă încâlcând astfel legea. Valoarea contractului a fost de 449.733,35 de lei, fără TVA.

CCPM a făcut verificat însă cheltuielile făcute de firmă pentru decorurile de la „Bal mascat“ la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Antifraudă . De aici, inspectorii au aflat că materialele utilizate de Trusteam pentru spectacolul „Bal mascat“ au costat doar 58.000 de lei, cu TVA, adică 13% din valoarea contractului cu ONB.

Coincidenţă sau nu, unul dintre semnatarii devizului general estimativ pentru spectacolul „Bal mascat“ şi al referatului pentru externalizarea decorurilor a fost Daniela Mariana Alexandrescu, şef serviciu juridic la acea vreme la ONB.

Aceasta ocupase însă în perioada septembrie 2016 – august 2017 funcţia de director executiv al firmei Trusteam, fapt precizat şi în raportul CCPM.

Inspectorii consideră că managerul a divizat contractul ca să fenteze legea

Dar decorurile de la Trusteam SRL nu au fost suficiente se pare pentru punerea în scenă a producţiei. În octombrie 2017,ONB a plătit prin OP (ordin de plată) către Altax SRL tot pentru execuţia decorului la „Bal mascat“ suma de 177.405,66 lei, fără TVA.

Totul s-a făcut însă, spun cei de la CCPM, „fără a se iniţia o documentaţie de către Biroul de Achiziţii publice şi juridic şi fără a se fi încheiat vreun contract“ cu Altax SRL. Şi în acest caz, ONB „a sărit“ peste nişte etape prevăzute de lege.

„Nici în cazul acestui furnizor, ONB nu a întocmit documente din care să rezulte valoarea estimată a lucrării, nu a prezentat documente care să justifice achiziţia de la un anumit operator economic, nu a consultat catalogul SEAP şi nu a transmis la SEAP o notificare cu privire la achiziţia directă a cărei valoare a depăşit 13.000 de lei, fără TVA“, se arată în raportul CCPM.

Tot membrii CCPM au subliniat faptul că ONB avea dreptul de a achizi­ţiona direct lucrările de decoruri doar dacă valoarea estimată a achiziţiei era mai mică decât 441.730 de lei, fără TVA.

În cazul evenimentului „Bal mascat“, suma totală plătită de ONB celor două firme a fost de 627.139,12 lei, fără TVA. Potrivit legii, ONB era obligată să facă achiziţiile pentru lucrările comune fără a diviza contractul în mai multe contracte cu valoare mai mică.

Schiţele la Romeo şi Julieta, plătite de două ori

Cele două firme, Trusteam şi Altax, apar şi în alte două spectacole la acelaşi capitol, decoruri. Este vorba despre spectacolele „Romeo şi Julieta“ şi „Bărbierul din Sevilla“. Şi în cazul celorlalte două producţii, decorurile au fost servite pe tavă.

Deşi, din devizele estimative, costurile la decoruri şi costume depăşeau limita prevăzută de lege, ONB nu a aplicat una dintre procedurile de achiziţie publică. În raportul CCPM, se precizează că, în cazul spectacolului „Romeo şi Julieta“, „există posibilitatea ca ofertantul lucrărilor – Trusteam SRL – să fi avut cunoştinţă despre achiziţia publică a ONB înainte ca instituţia să stabilească parametrii achiziţiei publice şi valoarea acesteia“.

Din contractul pe decorurile pentru „Romeo şi Julieta“, Trusteam a avut de câştigat prin încredinţare directă aproximativ 183.000 de lei, din care aproximativ 45.000 de lei au fost cheltuielile pe materialele folosite. În cazul „Bărbierului din Sevilla“, fericitul câştigător a fost Altax SRL.

La sfârşitul lunii aprilie 2016, schiţele pentru decor au fost realizate de Matteo Mazzoni, regizor, pentru onorariul de 15.680 de euro. Trei luni mai târziu, Altax SRL a publicat pe SEAP o ofertă de elemente de scenografie şi decor estimată la o valoare de aproximativ 135.000 lei, fără TVA.

În raportul CCPM se precizează că „elementele din oferta publicată pe SEAP de Altax SRL se regăsesc în schiţele realizate de Matteo Mazzoni, în condiţiile în care aceste schiţe nu erau publice“.

Aici apare din nou rolul şefului serviciului decoruri a ONB, Gheorghe Iordache, care în septembrie 2016, printr-o notă de fundamentare, a cerut managerului Beatrice Rancea ca decorul pentru spectacol să fie făcut de Altax SRL, deoarece timpul era prea scurt pentru a se putea realizeza în atelierele instituţiei.

În referatul de necesitate întocmit de Iordache, suma prevăzută pentru lucrările de decor coincide la virgulă cu cea urcată de Altax SRL pe SEAP. Atât nota de fundamentare, cât şi referatul de necesitate au primit aprobarea din partea lui Beatrice Rancea.

În aceste condiţii, precizează CCPM, „există posibilitatea ca valoarea estimată a lucrărilor să fi fost stabilită de către firma ofertantă (nu de către ONB), iar lucrările să fi fost executate înainte de data atribuirii prin SEAP“. Atribuirea prin SEAP a fost făcută cu trei zile înaintea spectacolului.

Concluziile raportului CCPM la capitolul achiziţii pe anul 2017 coincid cu multe din acuzele aduse în cele două memorii ale fostului contabil-şef al ONRI, Simona Gogan şi referentul pe achiziţii ONRI, Alina Gheorghiu.

„Serviciul de achiziţii din cadrul ONB nu a făcut achiziţii cu privire la premierele care s-au derulat în 2017“, a subliniat într-o notă de prezentare pentru CCPM, Adriana Maria Margău, economist în cadrul Departamentului de achiziţii de la ONB.

Beatrice Rancea a fost manager interimar un an şi opt luni la ONB. La sfârşitul lui 2017, Ministerul Culturii nu i-a mai prelungit contractual, deşi ar fi putut.

Nu au fost date explicaţii foarte clare atunci, dar în spate ar fi aceleaşi acuze legate de cum a cheltuit şi gestionat banii ONB, acuze susţinute de altfel şi de mai multe audituri interne.

Pentru toate acestea, numele lui Beatrice Rancea, dar şi a altor persoane, unele aflate acum pe statele de plată ale ONRI, apar într-un dosar de cercetare penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Cum putea managerul ONB să facă achiziţii directe

Potrivit Legii 98/2016 a achiziţiilor publice, „autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice/acordurilor cadru de lucrări, de produse sau de servicii… dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de un anumit operator economic (…) pentru (…) crearea sau achiziţionarea unei opere de artă sau unei reprezentaţii artistice unice“.

Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Legii 98/2016, „Înainte de iniţierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă, autoritatea contractantă are obligaţia de a verifica întrunirea condiţiilor prevăzute la art.104 din Lege şi să justifice încadrarea într-una dintre situaţiile respective“.

De asemenea, potrivit art. 94 din Normele metodologice, „iniţierea procedurii de negociere se realizează prin transmiterea unei invitaţii de participare la negocieri, însoţită de documentaţia de atribuire, către unul sau, ori de câte ori este posibil, către mai mulţi operatori economici“.