Caută 
Valentin Lazea / Cinci tendințe care prevestesc declinul consumerismului
2 MIN
Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor care privesc la viitorul în care urmează să-și construiască viața și carierele. La orizont se văd, însă, norii schimbărilor de paradigmă: un cumul de 5 factori vor aduce modificări substanțiale în maniera de funționare atât e conomiilor, cât și a societăților. Consumerismul – pe care s-a bazat în ultimele decenii economia occidentală – e asaltat din toate părțile de crize de mai multe feluri și e greu de presupus că va rezista.
Din acest punct de vedere, textul se adresează și celor aflați la apogeul vieții profesionale și personale: societatea însăși va trebui să se adapteze la criza consumerismului.
***
Consumerismul – definit ca ordinea socială și economică în care aspirațiile celor mai mulți indivizi includ achiziția de bunuri și servicii peste necesar, adesea ca subliniere a poziției dobândite – a apărut în societățile occidentale în secolul XX, dar a luat avânt îndeosebi după 1971, anul în care băncile centrale au început să emită bani fiduciari (fiat money), fără vreo legătură cu aurul sau cu vreun alt activ.
Din acel moment, guvernelor occidentale le-a fost tot mai greu să reziste cerințelor maselor populare de a stimula consumul pe orice căi – chiar cu prețul creșterii inflației, a deficitelor bugetare și datoriilor publice – cerințe facilitate de:
apariția, în 1958 în SUA, a cardului de credit, care a propulsat la cote noi consumul pe datorie;
sofisticarea la care au ajuns publicitatea, marketingul și serviciile bancare, care au exploatat
slăbiciunile psihicului uman, făcând-ul să își dorească multe bunuri și servicii de care nu avea nevoie;
oportunismul producătorilor de bunuri, care au redus în mod deliberat durata de viață a bunurilor (automobile, frigidere, televizoare, computere, etc.), pentru a crește numărul de vânzări.
Cu deosebire, consumerismul a cunoscut perioada sa de apogeu în timpul celei de a Doua Globalizări (1990-2022), profitând de o conjuncție favorabilă de factori:
dividendul păcii: odată încheiat Războiul Rece, o serie de resurse destinate industriei apărării au fost realocate industriei producătoare de bunuri de consum;
dividendul demografic: generația baby-boomers (cei născuți între 1946 și 1964) în Occident și generația „decrețeilor” (cei născuți între 1967 și 1989) în România au intrat în câmpul muncii;
dividendul globalizării: intrarea în lanțurile de producție a unor țări precum China, India și alte state sud-est asiatice, cu forță de muncă ieftină, au făcut posibilă producerea de bunuri și servicii la prețuri foarte mici;
dividendul digitalizării, care de asemenea a permis ieftinirea produselor;
dividendul dobânzilor scăzute: în condițiile în care factorii de mai sus țineau inflația globală la un nivel scăzut, băncile centrale și-au permis să practice dobânzi reduse (uneori, real-negative, adică sub nivelul inflației), care au stimulat odată în plus traiul pe datorie.
Mai mult, pe cursdeguvernare
Îți recomandăm
