ZDI TV: Prof. Vlad Ciurea, neurochirurgul cu 23.000 operații, despre meserie, Dumnezeu și liber arbitru
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

ZDI TV: Prof. Vlad Ciurea, neurochirurgul cu 23.000 operații, despre meserie, Dumnezeu și liber arbitru

GALERIE
vlad-ciurea-neurochirurg
  • vlad-ciurea-neurochirurg
- +

Urmăriți un interviu incitant cu profesorul Alexandru Vlad Ciurea, o legendă a neurochirurgiei românești, autorul a nu mai puțin de 23.000 de operații pe creier. Despre cum devii un bun chirurg, cum trebuie să înveți și cum trebuie să cauți împlinirea profesională. Cum recomandă folosirea aparaturii de ultimă generație în paralel cu metodele clasice de diagnostic. Despre nevoia de empatie și înțelegere a pacientului. Exemple interesante de pacienți aflați în situații “near death”, în tunelul cu o luminiță la capăt, sau cum o tumoră a stimulat creativitatea unei persoane în arte plastice, iar după operație nu-și mai recunoștea lucrările. Unde apare Dumnezeu în munca unui chirurg, de unde ne vin gândurile și dacă avem liber arbitru.

O discuție interesantă, prilejuită de primirea titlului de Doctor Honoris Causa a UMF Iași, purtată în studioul ZDI TV, împreună cu redactorul șef al ziarului, Toni Hrițac.

“Ziarul de Iaşi” utilizează cu titlu experimental serviciile unei companii care asigură transcrierea automată a fişierelor audio. Aceasta foloseşte elemente de inteligenţă artificială (reţele neuronale), reuşind o acurateţe de aproximativ 90 la sută. Recomandăm celor care nu au timp suficient pentru vizionare să citească transcrierea de mai jos pentru urmărirea ideilor principale. Textul transcrierii este însoţit de minutele desfăşurării interviului, astfel încât acesta poate fi urmărit selectiv, funcţie de conţinut.

[00:00:01:1] Bună ziua, ne aflam din nou în studioul TV al Ziarului de Iași, îl avem astăzi invitat pe dl profesor universitar Alexandru Vlad Ciurea, o legendă a neurochirurgiei din România, profesor universitar la Universitatea de Medicină Carol Davila din București. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România și a realizat de-a lungul timpului mai bine de 23 de mii de operații pe creier, dintre care jumătate la copii. Astăzi, dl profesor Vlad Ciurea a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie din Iași, prilej cu care am spus să îl invităm, să avem o discuție și încep, domnule professor, întrebându-vă cum ați găsit mediul academic medical din Iași, Cum  îl vedeți dumneavoastră în învățământul universitar general din România.

[00:00:57:57] Bună ziua, dragi ieșeni. Oameni buni, foarte buni, dragii mei, mediul academic evolueaza bine si foarte bine, dar probabil ca putin încet. Toată lumea, si dumneavoastra care ma ascultati, si dumneavoastră, dorim ca lucrurile să se desfășoare dacă se poate ieri, repede. Mentalitatea umană, conservatorismul din noi duce la o incetinire a evenimentelor. Plus că avem acest mare defect. Pe noi ne interesează ce se întâmplă în curtea vecinului, decât să ne gândim  ce avem noi de făcut. Si atunci lucrurile merg încetinite, dar per total trendul este bun. Conducerea universitară este cea bună. Gândirea universitară este cea deschisă. Studenții par mult mai atrași de mediu, în acest mediu frumos, elegant, de universitate, și deschiderile pe care le au și în țară și internaționale ale universității sunt foarte importante și pe trendul favorabil.

[00:02:02:122] Credeți dumneavoastră că suntem în trendul sa spunem principal al învățământului medical european, după integrarea în Uniunea Europeană, în special după ce au venit studenți din străinătate și învață aici? Cand spun dacă suntem in trend spun sau dacă suntem armonizati, curricular, daca suntem armonizat din punct de vedere al, să spunem, al resurselor umane

[00:02:29:149] Fie că vrem, fie ca nu vrem, trebuie să ne îmbrăcăm la patru ace si să i urmăm pe ceilalți, probabil, și toate datele arată acest lucru. Sunt universități cu o tradiție deosebită, săptămâna trecută eram la Bologna, prima universitate din Europa, 1088, prima. Aceasta nu înseamnă că noi trebuie să dăm 10 pași înapoi. Universitatea de Medicină  este fondată in 1879, deci avem 142 de ani de la fondare și universitatea noastră, a noastră din Iași., acum fac parte din corpul universitar, este o mândrie. Ne mândrim cu ea, luptăm unii la aceasta și promovăm. Promovăm ce? Deschiderea în Europa. Insăși faptul ca acești studenți vin ca să învețe medicina la noi este un fapt pozitiv. Dacă nu s ar fi petrecut, dacă noi nu reușeam la Iași  o universitate competitive, nu ar fi venit

[00:03:34:214] Ok, vorbim de Iași, dar vorbind în general despre învățământul medical din România al ultimilor  doi ani, credeți că vom avea un un recul, vom avea probleme deosebite cauzate de învățământul la distanță?

[00:03:49:229] Medicina nu se poate...., per total, omul, trebuie să explorez omul, trebuie să vezi omul. Acea renaștere s a produs când oamenii de artă, pictori, scriitori, anatomiiști, chirurgi au văzut omul și l au putut examina în totalitate și atunci au făcut un pas înainte. Și noi trebuie să învățăm pe structurile umane, să știm bolile, să le știm, să le putem trata, să tratăm corect, să fim pregătiți și să  să performam si în meseria mea. Cum poți opera pe creier, dacă tu nu cunoști structurile anatomice, nu cunoști fiziologia cerebrală, nu cunoști bolile, întreaga patologie, cum poți să faci mai bine omului, dacă tu nu cunoști? Ori răspunsul este da, s a progresat imens în toată lumea și în universitățile europene și noi urmăm trendul. Suntem împreună, nu mai există ca o universitate este cu zece ani înainte și tu ești prostul satului, la coadă, nu merge. Este un schimb de date, de curricule la care ne adaptăm, nu putem  ieși din aceste curricule. Performăm la nivelul european pentru că studenții care absolvă Facultatea de Medicină Gr. T. Popa din Iași trebuie ca să fie la nivel de pregătire la fel ca si studenții din exterior. Se vede imediat.

[00:05:19:319] Dumneavoastră aveți o carieră îndelungată de practician, un practician legendar cum am spus. 23 de mii de operații. Am făcut un calcul, asta înseamnă mai mult de o operație pentru fiecare zi din viața dumneavoastră. Mulțumesc. Am făcut acest calcul și voiam să vă întreb, având atâta experiență, și ținând cont de o realitate pe care o știu din Iași, de exemplu în urmă cu zece ani la Spitalul de Neurochirurgie, specialitatea dumneavoastră, exista un singur microscop, un singur microscop foarte disputat și cumva existau, între ghilimele, lupte interne.  De atunci până acum spitalul are asemenea instrumente pentru fiecare medic care dorește așa ceva și s a dotat cu foarte multă aparatură nouă, de tip nou. Înțeleg că acest lucru este cumva la nivel național. Avem o o calitate a tratamentului mai bună în România?

[00:06:21:381] Da, chiar dumneavoastra ati spus, si cei care ne ascultă stiu acest lucru. Nu suntem în afara lumii, suntem în lume. În primul rând, grupul de management care s a petrecut, nu vreau să i laud, ar trebui să mă ridic în picioare. Cei de la Spitalul de Neurochirurgie Profesor Doctor Oblu au văzut ce se întâmplă dincolo, au notat pe hârtie. Cum putem progresa? Lista este în felul acesta și în țară. Precum știți am făcut un centru de excelență. Primul element pe Centrul de Excelență: ce înseamnă excelență? Cinci săli de operații dotate cu tot ce este necesar, nu exhaustiv sofisticat, dar microscop obligatoriu, microscop operator. Incă două săli de urgență, iar microscopul înseamnă Neurochirurgie. Este logic pentru oricine ne aude. Nu poți lucra pe sistem nervos, în general pe creier, măduva spinării, nervi ,pe nervii periferici, nu poti să lucrezi cu ochiul liber, nu se poate că nu poate. S-au implementat microscoape, se folosesc microscoape, este uzual, acesta este, dacă ne uităm la protocolul operator de la Viena de la Paris, Berlin, și Iași sau București, este obligatoriu același. La fel se operează, cu microscopul. Procedurile  sunt standardizate. Mai mult, microscopul este  un bazic, nu se mai discută, ca și cum noi nu mai putem deschide ușa să intrăm în anticameră fără să avem microscop. Am spus: neurochirurgie înseamnă micro neurochirurgie. S-a facut un pas mai departe.

[00:08:01:481] S-a făcut aparatură de mare acuratețe, de mare diagnostic, ne ajută în operații. Neuro navigații. Spitalul la care lucrez în București are neuro navigație, nu numai ca a cumparat, nu numai că ne-a pus o pe masă. Dacă nu am folosit acel aparat de neuro navigație, care îmi localizează exact leziunea în tot capul acesta, să știu exact locul, aici,  în stânga sau în dreapta, la nivel de centimetri, mmm, nu mă lasă, mă  sancționează. Ma scuzati, era să spun în limba engleză, că vin de la un congres internațional, mă sancționează Domnule ți l-am cumparat. Cum poți să nu l folosești? Iar standardul acesta este exact cu standardele de care spuneam la Viena, obligatoriu. Si acuma urmează câteva elemente pe care sigur poate le știți, dar eu din afara sunt în admirație. Iașul folosește robotică în aplicarea acelor șuruburi care se folosesc in chirurgia spinală. Termenul este de instrumentatie, adică fixarea coloanei, care din multe motive, traumatice sau netraumatice, se poate dezechilibra, aparatul de robotică e mult mai bun decât gândirea și mâna umană, pentru că mai poate tremura mai poți să fii obosit. Mai poate fi cazul numărul 15 ziua respectivă. De aceea aparatul te ajută, te uiți pe ecran și reglezi aparatul de robotică.

[00:09:28:568] Vă rog să mi permiteți o observație, cumva o mică obiecție în acest câmp  mașină  versus om. Se vorbește și de o oarecare înstrăinare a medicului față de pacient odată cu apariția tehnologiei și au fost câteva cazuri. Chiar recent a fost un caz la Galați în care o studentă chiar la medicină - din nefericire a decedat - a murit pentru că a fost pus un diagnostic greșit, pentru  că nu a mai fost consultata clasic, nu a mai fost pusă mâna pe ea. Cum vedeți dumneavoastră balansul acesta între  o mașină inteligentă și empatia umană, atenția doctorului în mod clasic.

[00:10:13:613] Răspunsul, ne aude toată lumea, este chiar la noi, chiar la dumneavoastră. Nu se poate face medicină umană fără să pui mâna pe om. Nu se poate. Ori, când pui mâna pe om poți avea surprize cu totul deosebite. Numai că dezbraci pacientul într o lenjerie acceptabilă și examinezi zona respectivă. Poți constata  că are o deformare în zona respectivă, care arata altă durere decât cea asteptata. Ar fi mai palparea și altor organe, ficatul, splina, abdomenul în general. Poți să pui imediat si sa asculți și inima. Toate lucrurile se adună și aceasta apropiere de pacient este obligatorie. In primul rând, că pacientul te vede, își câștigă încrederea si tu i castigi încrederea, deci este bine spus cuvântul de empatie. Asta înseamnă medicină, se numește medicină umană. Dar si medicina veterinară. Cum poți trata un cățeluș, dacă tu nu te apropii de el? Noi suntem de vină, noi, că ne grăbim, că avem tot felul de alte probleme, consultații, operații etc. Și nu mai avem timp să discutăm cu pacientul, și pacientul este om și nu are o singură boală vrea să ți le spuna. Dacă ți le-a spus, cu totul altfel vezi pacientul, cu totul altfel gândești tratamentul respectiv.

[00:11:38:698] Aș vrea să să trecem într un alt registru al discuției, așa cum am plănuit.  Va rog sa va imaginati ca sunteți la vârsta rezidențiatului, ati terminat rezidențiatul. Sunteți, fără doar și poate, lider de generație. Acum, în România. Ce ati face, omnule profesor, ați merge în străinătate sau ați rămâne?

[00:12:05:725] În general, studenții noștri își caută un mentor și, în general, un student în anul șase, cum as fi eu,  se apropie de unul din profesorii de alte discipline. Lucrăm cu o grămadă de elemente fascinante în medicină, pornind de la cele chirurgicale, la cele medicale, cele de organizare de sănătate, toate sunt interesante și atunci dacă găsesc  mentori care să mă învețe chirurgie generală, să mă învețe ortopedie, chirurgie oculară, atunci te apropii de mentorul respectiv. Deci noi, în facultățile noastre, trebuie să creăm profesori care se empatizeze, să se aproprie, așa cum fac americanii, foarte mult cu grupurile de studenți, să vorbească cât mai apropiat de ei. Dacă se poate, sâmbăta sau duminica să discute liber, intrebati-ma, vă rog, spuneți orice. Întrebați ce vreți, ce citesc, ce mănânc. Unde mă duc în concediu. Ce fac, ce îmi place. Soarele, lumina se apropie și atunci te iubesc și studenții, înveți de la studenți, înveți comportament, îi educi pe studenți. Dacă aș termina aș căuta o asemenea poziție V-am spus, noi, în chirurgie, noi, în generația noastră, am avut un mare avantajm pe care lumea l a uitat. A fost avantajul de pregătire pe care ni l a introdus sistemul de învățământ medical francez.

[00:13:38:818] Am dat examenul de externat pe timpul comunismului. În anul IV de facultate și am devenit extern al clinicilor din Cluj. atunci erau doi ani și acesta îmi permitea, deci eu nu mai aveam legătură, mă duceam la lucrări practice, la cursuri ,așa cand imi dădea voie si în rest lucram, eram omul spitalului, eram copilul spitalului și m am integrat ca într o uzină în care toți te știau. Si te apropii și de bolnav și de investigații și de diagnostic, , toată ziua visezi și auzi diagnostice în jurul tău, auzi mari clinicieni care vin, venea profesorul la vizite, venea conferențiarul. După amiaza veneau domnii doctori, învățam, învățam, absoarbeam. Eram în anul patru, șase medicina devenea un fel de felul întâi, felul doi, deci era asimilată prin toți porii. Era o efervescență. Eram clar  fascinat și dacă m ați fi întrebat "Vrei să rămâi în Clinica Chirurgie 1 Cluj?",  da, spuneam. Vrei să rămâi în clinica de medicină. 1 Cluj? Da!

[00:14:46:886] Ei, dar acum vă întreb, domnule profesor, acum vreți să rămâneți în țară? Terminați rezidențiatul, sunteți lider de generație, sau printre cei mai buni din generație, și vă așteaptă Europa, vă așteaptă Statele Unite, vă așteaptă o viață foarte, să spunem, prosperă și aveți de ales între aceste așteptări și împliniri si România. Ce ați alege?

[00:15:09:909] Eu, după cum mă cunosc eu, n aș spune nu. Nu e bine să spui nu. Am avut experiențe în străinătate, știu ce înseamnă acest lucru. Sigur acuma sunt alte timpuri. Nu aș spune nu, mi aș căuta. Deci cum aș proceda? Aș căuta, să zic ca aș fi lider și aș avea o notă foarte bună, deci aș putea să zicem să - este un cuvânt acum, se folosește  - negociez. Să zicem că mă acceptă o clinică de chirurgie generală, sau de neurochirurgie, din București care îmi place foarte mult. Mi aș face e introducerea în această clinică să zicem că profesorul ar fi foarte amabil si m ar primi ca după premii. Mi aș începe activitatea, dar cu gândul ca în viitor, obligatoriu, și recomand tuturor celor care ma ascultă ,obligatoriu, deschideți fereastra. Vedeți ce se întâmplă și în curtea vecinului, în sensul bun. Adică deschideți, învățati și ce se întâmplă la Cluj, invățați ce se întâmplă la Chișinău și mergeți și mai departe si într o altă universitate, trimiteți o cerere. Si acum am chirurgi din anul doi ,din anul III, rezidenți care-mi spun vă rog frumos, dati mi o recomandare. Unde vrei să mergi Spune-mi localitatea, vrei în Paris? Strasbourg îți convine? Da, ăsta e un oraș mic, invăț mai mult. Si atunci vorbesc cu profesorul de acolo, scriu o scrisoare. Sunt foarte amabili, foarte primitori de români. Românii sunt buni, sunt buni în general și sunt foarte cuminți. Adică ascultători. Medicina se face totuși in sistem piramidal și puțin în structură de ascultare, de armată, ca să iasă ceva în condiții reușite. Este o reusita de echipă și reușesc să trimit doctori în străinătate și mulți se întorc. Majoritatea da. Deci răspunsul este, da, aici dar și dincolo, pentru că se întregește gândirea. Trebuie să știm ce se întâmplă și acolo și aici, Europa este una.

[00:17:20:1040] Dumneavoastră vedeți cumva motorul principal ca fiind acela de a te întregi profesional. Nu cel patriotic nu, să spunem, local, ci sa te intregesti profesional. Caută acele lucruri care-ti pot îmbunătăți viața profesională. Aș vrea să să trecem la un alt subiect. Suntem în studioul TV al Ziarului de Iași. Presa a fost criticată în pandemie pentru că s a spus ca a întreținut o stare de panică permanenta. Noi, ziariștii,  am spus  ca noi am luat informațiile de undeva, am luat informațiile de la specialiști Am constatat, totuși, că firește era ceva adevăr, au fost multe canale media care au cultivat panica, sau care, dimpotrivă, au popularizat teorii conspiraționiste. Dar am constatat că a fost foarte greu să găsim o abordare coerentă în comunicarea științifică pentru publicul larg. Mă întreb  dacă pandemia nu ar fi un bun prilej de a de a gândi pe viitor  poate o strategie de comunicare a chestiunilor științifice pe înțelesul tuturor  mai coerentă.

[00:18:48:1128] Pandemia ne a pus dintr o dată într o stare de alertă pe toți, și pe doctori și pe cei care n au legătură cu medicina si universitățile și populația, toată media si dumneavoastra. Ne am trezit, si sa nu uitam ca lovitura a fost cumplită, lovitura a fost că nici nu știam. Toată lumea bajbaia, iar asupra noastră, asupra românilor, asupra dumneavoastră, care conduceți în media, au venit o grămadă de știri foarte contradictorii. Dacă ei se ceartă la televizor, uitați în Statele Unite, dacă domnul Fauci, care e un reprezentant de vârf în probleme de epidemiologie și de virus sau, logic, și de pandemie, în Statele Unite este acuzat și  arătat cu degetul și certat, vă dați seama ce se poate întâmpla la noi, o țară mult mai mică și cu mult mai multe probleme de asimilare a unor asemenea noțiuni. A fost un șoc pentru că a venit  nu o boală, un val, un val și încă un val, si încă un val, al patrulea val. Ai vazut, era al 9 lea val, dacă țineți minte, un tablou superb, dar în care apărea speranță. Noi suntem la al patrulea val. Nu știm cum să reacționăm.

[00:20:10:1210] A apărut acum o nouă tulpină perfect sud africană cu alte caracteristici. Din fericire este mai benigna. Noi toți, populația omenirii trebuie să supraviețuim, trebuie să găsim mijloace. S-a văzut că și aici nu știm.E bine cutare, e bine cutare, s a ajuns la anumite concluzii, principii, pe toată lumea medicală. Au spus singurul tratament sigur  de oprire a răspândirii bolii  este vaccinarea, să oprim răspândirea. Am oprit răspândirea, atunci putem să controlăm. Atâta timp cât nu oprim răspândirea, cazurile vin si înmulțirea acestor cazuri duce  și la situații disperate. Am fost și la Iași, am văzut în Spitalul de Neurochirurgie departamentul de copii, erau  cazuri foarte, foarte grave, care necesită un super tratament și un super efort medical, deci trebuie să prevenim, dacă putem, și trebuie să putem sa luăm toate măsurile care ne învață specialiștii și să tratăm prin vaccinare, pentru ca să nu ajungemîn faza de afectare gravă a organismului și desigur a sistemului nervos. Nu există legi. Le-am învățat pe parcurs, știm simptomele, știm fenomenele, acuma ne aflăm în faza de sindrom sau sechele după, si cele neurologice si vedem ce se întâmplă.

[00:21:41:1301] Dar cum explicați, cum explicați faptul că sunt persoane cu o carieră îndelungată în mediul universitar medical care cumva sunt în prima linie a teoriilor.

[00:21:58:1318] Negative, conspiraționiste, avem și în Iași câteva cazuri,pentru că deseori se face apel la știință, iar persoanele în cauză fac la rândul lor apel la știință și atunci avem o contradicție o aparentă contradicție.

[00:22:15:1335] Totdeauna a existat acest lucru, nu este perfecțiune niciodată. În medicină, lumea nu s a aliniat umăr la umăr, să spunem, da avem o singură idee. Lucrurile în timp s au dovedit. Si la primele vaccinări care s au făcut în lume, și la luptele care s au dat cu bacilul Koch. Nu s a crezut că produce tuberculoza. Vaccinurile făcute de Pasteur: ce vrea asta, ca  nu era doctor? Deci înțelegeți ce spun? Lucrurile nu au fost atât de line în lume. Deci lucrurile merg încet, faptele se adună pas cu pas și timpul dovedește. Ai avut sau nu a avut dreptate. Cine mai discută astăzi de acea boală cumplită poliomielită? Eram copil când auzeam de poliomielită, dar nu mai e, pentru că suntem vaccinați, toți, toți copiii noștri, de bebeluși sunt vaccinați. Nu mai apare acea paralizie cumplită polio. Virusul poliomielitei. Deci se poate, în clipa în care omenirea a realizat, și există această Organizație Mondială a Sănătății, cu departament de boli infecto contagioase, și omenirea a realizat acest lucru. Se face vaccin la Antipozi. Se mai discută lucrurile. Dar vreau să completez ceva. Pe mine. Am ajuns în zona amazoniană.

[00:23:44:1424] Am avut un congres la Belek, de la  bazinul Amazonian. De acolo se mergea, după congres, se mergea pe Amazon Ori la  intrarea spre Amazon erai obligat să te vaccinezi pentru febra galbenă. Nu aveam vaccin si mi au spus clar, vaccinați vă pentru că e mortală. Ori una, ori alta. Daca vreti sa i dam drumul, ăsta este sfatul nostru. Nu m am dus in padure, nu m am vaccinat pentru ca vaccinul respectiv ,cum ati spus si dumneavoastra, acel vaccin de febră galbenă, pe unele persoane, sau dacă te prinde într o stare de imunitate mai scăzută, poate  să aibă acțiune asupra corpului tău. Si cum trebuia sa zbor spre Europa, m-am gândit că zborul nu o sa imi faca bine. Am renunțat la pădurea amazoniană. Dar nu poti intra în zona aceea. Nu îți dau voie autoritățile, corect. Si am altă întrebare foarte simplă pentru cei care ne ascultă. Am avut doi cățeluși primul lucru la cățel trebuia să îl ducem vaccineze. Nimeni nu se opune nimeni, nu se ceartă. Înțelege toată lumea  că  trebuie vaccinat. Care i deosebirea dintre om și câine referitor la vaccin?

[00:25:02:1502] Lucrurile sunt puțin complicate de faptul că aici de multe ori argumentele țin mai mult de politica de implementare a unor măsuri. Știți  că în cazul epidemiei avem mai multe componente, una politică , una medicală, una socială. Foarte grav, una singură ne trebuie, științifică. Si eu am fost întrebat ce părere aveți despre cutare, ce părere este vaccinul Pfizer. Ce părere aveți despre dacă fac o a doua doza. Nu pe mine mă întrebați, întrebați specialistul, deci eu nu sunt specialist în asta, si eu citesc ca si dumnealor, si eu ca om pot să greșesc, dar există specialisti în această problemă pe care îl întreb și eu.

[00:25:58:1558] Ajungeam la specializarea dumneavoastră și aș vrea să să vă spun că zilele trecute am publicat un un raport al specialiștilor de la Institutul de Psihiatrie din Iași, Socola , în care spuneau că s au confruntat în acești doi ani de pandemie cu foarte multe cazuri care presupuneau efecte  la nivelul creierului. Si știu că dumneavoastră ați avut mai multe intervenții. Aș vrea cumva să ne aduceți la zi. Ultima dată când v am auzit spuneați că exista un spectru destul de larg între 7 si 69% afectari,  dar era ceva mai devreme.

[00:26:44:1604] Cum suntem acum. S-a dovedit clar că sistemul nervos este afectat, s a dovedit clar că poarta de intrare pe care o știm cu toții e cea aeriană, care pe baza de oxigen sânge ajunge si în creier, s-a dovedit ca altă poartă de intrare este cea nazală, prin nervii olfactivi, deci nervii mirosului se duc spre creier, atât pe vasele sanguine, atât pe căile nervoase. Creierul este extrem de sensibil la acest virus. In general  este sensibil la virusi. Virusul hepatic, virusul rujeolei sunt foarte pătrunzătoare, adică atacă creierul și acest virus al bolii acesteia perfide, este o boală extrem de perfidă, și seamănă în sensul insidios cum se dezvoltă. Acest virus are un tropism, o apropiere față de sistemul nervos și merge insidios pe pierderea de miros, pierderea de gust. Eu nu l am avut, alții l au avut, 30 la sută din populație cu pierderi. Afectarea sistemului nervos. Cifrele au variat foarte mult între 6 și 49 la sută. . În general afectarea sistemului nervos pe semne foarte mici in atenție, scădere de memorie,în impotența mișcării respective. Activitatea fină, fină, de scriere, am tremurat de mână, aceste lucruri foarte simple. Deci procentul a fost foarte mare 40 la sută din populație, dintre cei care au avut boala au avut afectare minimă sau mai mare a sistemului nervos. Este foarte sensibil de asta unul din tratamente este odihna. Stați acasă, liniștiți ,vă nu vă mai agitati, nu mai ascultați toate e breaking news urile, e de înțeles, stați liniștit, pentru că atunci când stai liniștiti și odihnit și consumi și lichide multe si oxigen dacă se poate, în condiții civilizate, la casa mă refer, nu numaidecât concentrat de oxigen, și ai o o liniște cerebrală, și creierul nostru se liniștește și poate funcționa, și se poate apăra și să își reia activitatea. Exact cum iau un telefon, il trantesc si el se setează. Așa este și creierul uman.

[00:29:07:1747] Incidența afectării grave la nivelul creierului este mare?

[00:29:11:1751] Nu au fost atât de multe, au existat cazuri care, și aici în Iași a fost caz, și nu unul de afectare cerebrală, dar în general în cadrul afectării de multe organe a fost afectat și encefalul. Un coleg de la București a operat un caz de - știa că este COVID pozitiv - cu un cheag de sânge în cap, un hematom intra cerebral post covid. Si cazul a avut o evoluție total nefavorabile nu din vina echipei chirurgicale care a operat, ci din vina faptului că se producea incontinuu o coagulare în valuri. Nu știam ce este, nu se știa această boală și se producea o coagulare. Degeaba rezolvai o problemă câ din nou se întâmplau fenomene de dificultăți de coagulare.

[00:30:03:1803] Spuneti ca nu este specializarea dumneavoastră, dar sunt convins că ați avut discuții pe această temă probabil cu cu surse mult mai autorizate. Puteți sa ne spuneti cam care este prognoza pandemiei pe termen scurt, mediu, lung?

[00:30:22:1822] Deci asupra noastră vine valul 5. Nu? Este clar ca vine având aceste tulpini care apar din nou. Nu știu dacă eu  pot prognoza câte tulpini se vor mai petrece în lume. Dar cum spuneam, virusul este foarte perfid, iși schimbă structura, își schimbă structura în funcție de foarte mulți factori, de zona respectivă, de temperatură respectiva. Dar observați că acest val care a venit din sud africa, toți sunt de acord că nu este atat de agravant. Noi spunem ca morbiditatea e mai mică  Deci începe să capete noțiunile unei gripe. Si altceva. Cei care au făcut vaccinul, toate datele arata ca dacă fac o nouă boală, va fi foarte ușoară. Atâta știm noi sigur.

[00:31:19:1879] Domnule profesor am păstrat pentru finalul interviului  un domeniul strict legat de specializarea dumneavoastră și care cred că este  foarte la modă să spunem acum discuția despre neuroștiințe, despre conștiință. Dumneavoastră aveți 23.000 de operații pe creier, organul acela misterios pe care îl asociem, nu, cu totii, cu esența, sa spunem, a existenței. Sunt câteva curiozități foarte obișnuite, omenești, si o să vă întreb câteva dintre acestea. Ați întâlnit situații de acelea deosebite, care să va fi zguduit, sau sa fi schimbat credințe fundamentale? Ați fost, cumva  aproape de divinitate  cum se spune  într o asemenea situație? Puteți să ne exemplificat.

[00:32:14:1934] Deci am sa spun mai intai o poveste, ca să gândesc între timp, dacă reușești in timp ce vorbești sa gândește altceva - este formidabil si un exercițiu de gândire. Când eram tânăr si frumos, acum sunt numai  tânăr, si eram la profesorul Arsene. A existat un domn extrem de civilizat. A avut tumoră cerebrală care, una, două, de când s a internat, a început a cere profesorului, foarte civilizat, un intelectual, cerea profesorului tot felul de planșe și acuarele, și noi ne uitam. Sigur, bossul, profesorul, hotara. Dati-i, cumparati-i si dati-i! Si el picta, si picta, natură, oameni, tot timpul, toată ziua. Si profesorul le lua se uita foarte atent la ele voia să vadă dacă i tremură mana.... Destul de reușite, multe dintre ele.  Un desen acceptabil, nefiind specialitatea lui. Si pe care le punea pe pereți profesorul. Nu știam ce vrea să facă. A avut o tumoră de partea dreaptă, într un anumit lob, noi spunem un lob temporal. Intradevar este un loc de creativitate. Si Gershwin  a avut in zona respectiva o tumoare cerebrală. Avea vreo 40 de ani. Cazul lui m-a frapat. Operatia a reusit. S-a rezolvat. Nu contează că peste câțiva ani a mai recidivat.  A fost natura bolii. Dar l-au dus în fața tablourilor. N-a recunoscut nimic. A fost pus să deseneze si desena ca un om obișnuit, între dânsul și mine nu era nicio deosebire. Cine a fost? Acel spin iritativ l-a făcut să deseneze și să picteze? Nu spun că era un talent, dar toată ziua asta facea. Îi plăcea parcă avea.

[00:34:27:2067] Seamănă puțin cu povestirile profesorului Antonio Damasio din una din cărțile sale, Eroarea lui Descartes.

[00:34:47:2087]  Noi am discutat și sigur profesorul explica așa. Să știți că  tumora aceasta produce. Vă dați seama că ceva care bazaie în creier și care s a dezvoltat. Avem toți. Toti avem centri emoțional, centri afectiv ,centri de iubire, centri de empatie. Si avem și centrul care dezvoltă muzica, gândirea ,desenul. Probabil în apropierea unui centru de acest gen pe partea dreaptă de creativitate și-a stimulat creativitatea. Ce este foarte interesant, e că după ce s-a vindecat nu a recunoscut că sunt ale lui. Adica a fost altă persoană aici care a a făcut asta. A dedublat? Foarte interesant!

[00:35:57:2157] Domnule profesor, s-a întâmplat sa aveti pacienti cu experiențe near death? Aproape de moarte, celebrele cazuri cu  tunelul acela, cu lumina...

[00:36:06:2166] Da, am avut chiar un coleg de-al meu doctor, a făcut un șoc anafilactic si mi a povestit exact ce s a întâmplat Zice am simțit că intru într un tunel și că mă duc, mă duc, mă duc prin acest tunel. Sunt o serie întreagă de mâini care încearcă să mă ajute și la un moment dat m am prins de margine și am revenit la suprafață și s a trezit. Dar dumneavoastra cum explicati? Nu , aici sunt depășit, Sunt presupunri ce s a întâmplat. Știința…., e foarte greu ca știința să explice totul. Sunt anumite presupuneri , după cum și aceste elemente care le ati spus, legătura cu divinitatea. Deci, apropierea de Dumnezeu o ai în general în momente critice. Doamne, ajută! , când spui Doamne, ajută? Cand iti  este rău, când simți că se prăbușește totul în tine.

[00:37:03:2223] O altă și poate o ultimă întrebare pe care o găsesc deseori în podcast urile de afară  care  au ca subiect acum conștiința, creiereul, în general, este vorba despre liberul arbitru. Daca avem liber arbitru sau nu, dacă gândurile noastre ne aparțin, sau dacă doar  le putem cumva controla după ce apar. Dumneavoastră cum vedeți?

[00:37:34:2254] Întrebările dumneavoastră sunt o profunzime foarte  importantă și rară și sunt elemente de gândire profundă. Ne aparțin gândurile, ne sunt induse gândurile, le primim ancestral aceste gânduri? Sunt persoane care spun că peste noapte Divinitatea le a transmis gândurile. Mendeleev s-a trezit dimineața și a început să deseneze tabelul. Este un nume un vestit matematician indian care peste noapte spunea că nu stiu ce zeița ii transmitea formulele și în Anglia,când s a dus la universitate ,scria pagini întregi de formule matematice. Se uitau cu toții uimiți, uimiți la el cum îi veneau aceste lucruri și el spunea că le aa primit de la divinitate, noaptea. Nu cred ca  Mendeleev mințea , nici acesta nu mințea. Există pentru anumite persoane ,probabil, o apropiere de elemente divine, care  transmit asemenea gânduri cu totul deosebite. Nu putem să negăm lucrurile acestea în niciun caz nu putem să spunem nu. Dar omenirea profită din aceste lucruri. Omul obișnuit trebuie să gândească că este altcineva mai deștept lângă tine ,altceva  care te poate ajuta.

[00:39:09:2349] Si o ultima întrebare.Dumneavoastră cum vă situati? Exista o dezbatere ,o polemică acuma, cumva, care divizează lumea și care cumva pune față în față două curente, un curent conservator si un curent liberal stangist, cu accente progresiste. Dumneavoastră, ca fel de a vedea lumea, după atâta experienta,cum vedeți, unde vă poziționați?

[00:39:37:2377] Vă dați seama, noi am trecut printr un regim de 45 de ani,  în regimul comunist, un regim de apăsare, în care nu aveai voie să gândești, nu ai voie să spui decât ce spune partidul și noi, stiți foarte bine că ascultam cu fericire Europa Liberă. Mai primeam și reviste străine ne băteam pe Paris Match sau mai știu eu ce informații , nu mai spun revistele medicale. Deci o persoană care are 45 de ani e ținută, în fine, într un întuneric ,uneori chiar întuneric, și real ca nivel de informare si dintr o să i dai drumul să aibă informații de peste tot. Îl transformi dintr un super apasat în altceva care vede. In problema aceasta când vezi cand ai deschis ochii. trebuie ca tu cu starea ta să apreciez ce se întâmplă bine și să te situezi, unde crezi. Pentru că dacă ești un barometru pentru familia mea, cum mă situam si eu,, încerc să am o gândire si vreau sa spun tare, că am o gândire creștină ,că mă apropii de Biserică, cred in biserica si cred  in divinitate, pentru ca am trecut prin momente grele, divinitatea m a ajutat.

[00:41:01:2461] Un chirurg care nu crede in divinitate e pierdut în fața. Te apropii de om. Cum ati spus si dumneavoastra, trebuie sa lucrezi pe om și pentru om. Ori între mine și pacient la un moment dat există, alături de aparatură este ceva care trebuie să te ajute Si dacă pe Michelangelo când picta pe Capela Sixtină și îl făcea pe Dumnezeu, zicea mâna nu mai estea a mea mi-am  mișcat-o Dumnezeu și am pictat acest lucru. Si chirurgul dacă este odihnit și crede si crede în divinitate știe că actulu lui medical este favorabil pacientului. Nu mi închipui că un doctor vrea răul pacientului. Deci vrem binele pacientului. Nu realizezi decât ca prin mâna ta te conduce divinitatea, ca asa a dat Dumnezeu, să faci bine aproapelui tău. Ce spunem noi in Tatal nostru trebuie  să facem. Fizic si faptic. Mă întorc înapoi. Ambroise Pare  a fost un celebru chirurg francez care a scris zece tratate de chirurgie și la un moment dat a venit cineva să îi mulțumească. Ca el  l a vindecat. Si Ambroise Pare s a uitat: eu nu l-am vindecat. Eu doar l-am bandajat bandajat, Dumnezeu l a vindecat. Fraza este celebră si va rog sa o ascultati.

[00:42:29:2549]  Domnule profesor, vă mulțumesc pentru că ați venit în studioul nostru, a fost domnul profesor Alexandru Vlad Ciurea. Vă mulțumim și dumneavoastră pentru că ne ați urmărit.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Avem selecţioner!

Nicolae GRECU

Avem selecţioner!

Dinspre conclavul de la „Casa Fotbalului” se iţesc dâre de fum alb, numai că cine e alesul rămâne un mister.

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (4)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (4)

Autorul prezintă în continuare procesul rapid de dispariţie a ţărănimii prin colectivizarea comunistă a agriculturii, aşa cum l‑a perceput în propria copilărie.

Din bucătăria rugăciunii

pr. Constantin STURZU

Din bucătăria rugăciunii

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a consacrat 2022 ca fiind "Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului” şi "Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigore Palama şi Paisie de la Neamţ”. De fapt, şi când vorbim despre sfinţii isihaşti, tot despre rugăciune vorbim. Adică despre ceea ce ne orientează spre Dumnezeu.

Economia, ştiinţă sau pseudoştiinţă?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Economia, ştiinţă sau pseudoştiinţă?

„Când teoria matematică este arbitrul suprem al adevărului, devine dificil să vedem diferenţa dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă. Rezultatul sunt oameni precum judecătorul din procesul lui Evangeline Adams sau Fiul Raiului din China antică, care au încredere în exactitatea matematică a teoriilor fără a lua în considerare performanţele lor - care confundă matematica cu ştiinţa, raţionalitatea cu realitatea.” (Levinovitz, 2016)

pulspulspuls

Atenţiune, atenţiune! Ta-ra-ram, ta-ra-ram: iaca noua împărţeală a dregătoriilor moldave!

Atenţiune, atenţiune! Ta-ra-ram, ta-ra-ram: iaca noua împărţeală a dregătoriilor moldave!

Veşti noi pe astăzi, stimaţi telespectatori, multe “bombă”, despre noua împărţeală de posturi de şefi regionali din Moldova, la instituţiunile ce au sediul, multe din ele, taman la Iaşi. 

Caricatura zilei

Fără certificat verde în UK

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X