Alegerile în ţară se câştigă la ţară

Cei care acuză tinerii că n-au ieşit duminică la vot ar trebui să precizeze la care tineri se referă. Dacă aruncăm o privire pe prezenţa la urne în funcţie de vârsta alegătorilor, observăm un lucru interesant. În marile oraşe, tinerii cu vârste între 18-24 de ani, respectiv 25-34 de ani, s-au prezentat la vot în proporţii considerabil mai mari decât la alegerile locale. La Iaşi, pe intervalul 18-24 de ani, prezenţa a crescut cu aproape 36% comparativ cu luna iunie. Creşteri substanţiale regăsim şi pe segmentul de vârstă 25-34 de ani şi 35-44 de ani. Nu putem din păcate să facem o comparaţie cu alegerile parlamentare din 2008 sau 2012 (nu există informaţii la fel de detaliate, iar structura votului pe colegiu uninominal era diferită). Dar senzaţia e că tinerii din urban s-au mobilizat cum n-au mai făcut-o din turul doi al alegerilor prezidenţiale. Şi acum să aruncăm o privire pe aceleaşi segmente de vârstă, dar la nivelul judeţului. Alegători între 18-24 de ani, în scădere cu 23,24%, alegători între 25-34 de ani, scădere de 22,52%, alegători între 35-44 de ani, scădere de 24,69%. Să fim bine înţeleşi. Toate aceste procente cu „minus” conţin şi „plusurile” la nivel de municipiu. Un calcul simplu ne arată că pentru fiecare tânăr din oraş care ieşit în „plus” la vot faţă de alegerile locale, patru tineri din restul judeţului care au votat în iunie au preferat duminică să stea acasă. Cu câteva excepţii, raportul se păstrează în toate oraşele din ţară, nu doar în marile centre universitare. Cei care vor să dea vina pe tineri pentru victoria zdrobitoare a PSD de duminică să arate cu degetul (dacă au tupeu) spre tinerii din mediul rural. Dar să se întrebe mai întâi, ce li s-a oferit acestor tineri ca să iasă la vot. Şi, în general, ce au primit cei din mediul rural ca să-şi strice o însorită zi de duminică.

Să nu ne mai îmbătăm cu apă rece. Adevărul e că „dreapta” nu a câştigat niciodată corect alegerile în România. Constantinescu, Băsescu, Iohannis, Conveţia Democrată, Alianţa DA, PDL, PNL au ajuns la putere cumpărând, la propriu, voturi. Mai cu seamă în mediul în rural. Nu pe Facebook sau la televiziuni s-a închegat „dreapta”, ci la poarta lui nea’ Ion, care a primit tot timpul ceva în schimbul spiritului civic. O geacă, un litru de ulei, un calendar, un şpriţ la birt. Prin aceste mici atenţii, extrem de costisitoare pentru un partid, s-a făcut mereu diferenţa între „ciuma roşie” şi „statul de drept”. Pentru calendarul lui nea’ Ion riscă astăzi Vasile Blaga ani grei de puşcărie în dosarul finanţării ilegale a campaniei PDL. Pentru geaca lui nea’ Ion a cerut Relu Fenechiu comisioane cu şapte cifre. Mă rog, şi pentru geaca lui nea’ Ion. Şi tot pentru nea’ Ion a organizat Elena Udrea „Gala Bute”.

Liberalii – şi „dreapta” în general – au pierdut alegerile nu din cauza mobilizării reduse a tinerilor, ci pentru că a refuzat să-l mai mituiască pe nea’ Ion. Poate că n-au avut bani, poate că s-au speriat de justiţie, poate că s-au împiedicat de noua lege privind finanţarea campaniilor electorale. Cert e că „dreapta” a jucat aceste alegeri mai fair play ca niciodată. Scorul de 30% (PNL – USR) pare mic doar dacă e raportat la vremurile când liderii dreptei se numeau Blaga, Udrea sau Fenechiu.