Întrebare de 16% sau 22%

Pentru 24 de ore, lumea oamenilor de afaceri a avut o nouă ocazie de dureri crunte de cap şi pusee de tensiune. Pe surse, confirmate ulterior de Crin Antonescu, aflăm că premierul Victor Ponta a propus, în ultima şedinţă USL, noi măsuri de creştere a încasărilor la buget pe anul 2014: urcarea cotei unice la 20-22% şi reducerea TVA la acelaşi nivel.

Ştim cam ce înseamnă reducerea TVA cu 2-4%. Nu are cum să se vadă în buzunarele cumpărătorilor. Comercianţii vor profita cât se poate pentru a ţine preţurile sus, aşa cum s-a întâmplat la pâine, iar acolo a fost vorba de o înjumătăţire. Însă o creştere a cotei unice cu 4-6% ar reprezenta o sarcină grea de suportat pentru angajatori, o scădere semnificativă a veniturilor salariale, cu noi tensiuni pe piaţa muncii şi cifre de afaceri bulversate pentru firme. Ideea lansată de Ponta ar însemna, în realitate, transpusă în piaţă, doar o creştere a cotei unice la nivelul TVA şi nici o scădere, pe nicăieri.

Faptul că o asemenea ştire explozivă ajunge la public cu întârziere are o anumită logică. Liberalii nu se aşteptau să le fie servit pe tavă un nou casus belli în USL. Este prea devreme pentru calculele lor, ruperea uniunii era programată abia anul următor. Ei par mai conştienţi de faptul că noi creşteri de impozite vor fi decontate drastic din punct de vedere electoral. Într-un an şi jumătate de guvenare, USL şi-a creat faima de naş neobosit al unor noi taxe şi impozite, după ce în campanie şi în programul de guvernare afirmase contrariul sus şi tare. Dar cota unică face parte din sloganele liberale. E greu de uitat. Prin urmare, mesajul pe care vor să-l trimită liberalii prin devoalarea discuţiilor din USL este că ei rămân garanţii cotei unice, deci a stabilităţii economice, atât timp cât sunt la guvernare. Au toate motivele să se teamă de un divorţ. De câteva zile, PSD are majoritatea parlamentară fără PNL, creată prin transferurile de parlamentari constante făcute în ultimele luni de la PPDD. Dacă îşi propune, poate aproba bugetul de stat de unul singur, fără nici o problemă.

Dar problema PSD nu este să voteze bugetul, ci cât de generos poate fi acesta în anul electoral 2014. Încasările la buget sunt mult sub estimări. ANAF-ul a iniţiat o campanie cu scrisori de atenţionare şi trimite mesaje de intimidate. Firmele vor fi supuse unor analize de risc şi vor începe inspecţiile fiscale, dacă se constată inadvertenţe în datele furnizate. Riscul, în ciuda negaţiilor venite din toate părţile, este că singura opţiune (nucleară) pe care o mai întrevede premierul pe viitor rămâne creşterea cotei unice. Şi nu ar fi chiar o surpriză. Mai toate măsurile luate pentru respectarea deficitelor convenite cu organismele financiare internaţionale au fost luate peste noapte. Dar parcă venituri la buget au fost prognozate şi prin celelalte impozite şi creşteri de taxe din ultimul an. Nu a fost suficientă introducerea cotei unice de 16% şi CAS pe veniturile din agricultură, silvicultură, piscicultură? Nu a fost îndeajuns impozitul de 16% pe veniturile considerate dividente? Nu au crescut accizele la alcool, ţigări, bijuterii, confecţii de blănuri, autoturisme de teren? Când vor fi ele suficient de mari încât să acopere cheltuielile la care Guvernul se gândeşte? Dar vor fi vreodată îndeajuns? Ce vor aduce în afara unor noi dimensiuni ale evaziunii? Cu idei aruncate de pe o zi pe alta, de la o şedinţă la alta, de la un contabil autist la altul, fără un studiu de impact, asemenea măsuri au evidente efecte contrare. În nici un caz ele nu vor atrage încrederea mediului de afaceri în planurile guvernului. Şi nici nu vor creşte gradul de conformare, atât timp cât conformarea pentru mulţi va însemna falimentul.