Ne-alţii

marți, 21 octombrie 2014, 01:50
1 MIN
 Ne-alţii

Dar, de fapt, şi ne-altele din limbajul publicistic reprezintă obiectul observaţiilor – numai de început – al articolului de astăzi. Căci dispunem de însemnări de-a dreptul copleşitoare privind întrebuinţarea neadecvată a adjectivului pronominal nehotărât de tipul alt, altă, alţi şi alte, în funcţie de gen şi număr, o categorie gramaticală al cărei rost, punct cu punct, nu credem necesar să-l reamintim, deoarece logica lucrurilor ne scuteşte de aşa ceva.

* Alţii autentici. Având în vedere categoria de enunţuri la care ne vom referi în continuare, pentru o pornire simplă şi lesnicioasă, dar mai ales pentru contrast, dăm câteva exemple (din păcate, relatări despre accidente de circulaţie): „Mama copilului este grav rănită, la fel ca şi alţi doi ocupanţi ai «Daciei»”; „Un tânăr şi fiul lui au murit, iar alte opt persoane au fost rănite…”. Este uşor de observat că, dacă analizăm primul enunţ, acceptăm faptul că „mama copilului” se afla printre ceilalţi ocupanţi” ai „Daciei”, după cum, în cel de al doilea caz, tânărul tată şi fiul lui au, din perspectiva logicii, statutul de persoane care au fost victimele accidentului.

* Judeţul Bucureşti. Să descifrăm, în conformitate cu grila prezentată, ce statut capătă numele capitalei în enunţuri din emisiuni meteo de tipul „Cod galben de vânt în Bucureşti şi în alte judeţe din ţară” (Realitatea.Net, 6.09); „În Bucureşti şi în alte patru judeţe va ploua” (Romtv, 16.09). Se pare că verba care (şi în scris!) volant i-a sedus pe emiţători să-şi augmenteze fără sens spusele, deşi există şi cazuri în care localizări multiple ar putea reprezenta o firavă scuză, dat fiind faptul că sunt citate şi nume ce desemnează atât judeţul, cât şi capitala acestuia: „54 de percheziţii au loc la această oră în Iaşi, Bucureşti şi alte 13 judeţe din ţară” (/7est.ro/). În orice caz, atare presupunere se exclude când confuzia nu este provocată de nicio vecinătate: „Tânărul şi alţi 2 prieteni mai aveau în maşină şi alte 126 pastile de metadonă” (titrare la imagine; A3, 2.06.2007: las’ că tânărul ar fi prieten cu el însuşi, dar cu toţii ar fi raportabili şi la unele pastile!); „în accident a [atenţie şi la dezacord] murit fata care conducea şi alte trei colege ale ei” (buletin de ştiri TV, martie 2006; din perspectiva formulării, fata despre care se relatează era propria ei colegă!); „Mai mult decât atât, este posibil ca SUA şi alţi câţiva aliaţi să avanseze în privinţa dispozitivelor de apărare anti-rachetă la scara «întregului spectru»” (/nato.int/; SUA ar fi propriul lor aliat!). Etc.

* Problema sexului (şi a genului gramatical). Este greu de înţeles de ce va fi simţit un jurnalist nevoia să introducă adjectivul pronominal nehotărât alţi în propoziţia „O gravidă şi alţi doi tineri au ajuns la spital” (A3, 1.05); o fi fost, poate, tânără şi gravida? (căci vreo altă circumstanţă este greu de imaginat). Dar se pot ivi complicaţii şi mai mari, dacă apare, corelativ, şi adjectivul pronominal demonstrativ celelalte, vecinătate provocatoare şi ea a unui dezacord în ceea ce priveşte genul gramatical (este vorba tot de un accident de circulaţie): „Eduard, împreună cu alte două colege, mergea la şcoală… Eduard a fost ucis, celelalte două colege au fost rănite” (buletin de ştiri tv, 13 03.2006, ora 19; Eduard ar fi una dintre colege!).

* Prietenia. Ca şi în cele de mai sus, preluăm şi exemple din texte anterioare pe care le-am scris pe tema în discuţie. Unul dintre enunţurile provocatoare suna astfel: „A apelat la o reţea de falsificatori de acte din Spania ca să procure identităţi noi pentru el, soţia lui şi alţi trei amici…” (/www.tvr.ro/; prezentare a Sandei Nicola). Este un caz în care, dacă nu este chiar evident faptul că personajul în cauză ar trebui socotit propriul său amic, acest statut, mai mult sau mai puţin neutru, îi este atribuit soţiei, situaţie de care o consoartă cu acte în regulă este mai mult ca sigur că nu ar fi chiar deplin satisfăcută. Poate însă că fratele din enunţul care urmează nu are de ce să se dezică de recunoaşterea calităţii de negare a zicerii „frate ca frate, da’ brânza-i pe bani”: „Hoţ de la 5 ani. Ajutat de frate şi alţi doi prieteni, fura de toate, de la brichete la maşini” (/stirileprotv.ro/). Iată însă şi un iubit dintr-o formaţie de amici: „Natalia M. va fi judecată în libertate! Iubitul ei şi alţi doi prieteni rămân în arest!” (/cancan.ro/).

* Vechime. Folosirea improprie a adjectivului pronominal în discuţie nu este o „noutate” absolută; a fost deja semnalată şi comentată cândva de Iorgu Iordan, care a citat, după diferite surse, următoarele exemple: „scrise de el şi de alţi colaboratori ai lui”; „secondat de mai mulţi profesori universitari, generali şi alţi scriitori”. Iordan analiza construcţia ca rezultat al unor contaminaţii, explicaţie asupra căreia vom reveni.

* Dezlegare. Pentru a-mi da dreptate, puteţi citi toate frazele şi propoziţiile de mai sus (începând cu paragraful consacrat Bucureştilor) fără alt, altă, alţi, alte (eventual celelalte); nu veţi acuza vreo lipsă; din contră, zicerile respective vor deveni, pur şi simplu, logice.

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi 

Comentarii