Piaţa ad-hoc de ciuperci de sub podul Alexandru cel Bun a fost înviată de ploile din ultima perioadă. Totuşi, seceta din acest an face ca oferta să fie mult mai săracă ca în anii precedenţi iar preţul mult mai „piperat”. Astfel, dacă anul trecut, preţul unui kilogram costa 4 lei, gospodinele trebuie să scoată acum din portofel în jur de 8-10 lei. În ultimele zile, dis-de-dimineaţă, zona este înţesată de numeroşi comercianţi de ciuperci. De cum cobori din autobuzul 30, primii vânzători te întâmpină foarte aproape de staţie cu îndemnul „Haideţi la ghebe, domnu’!”. Veniţi majoritatea din comuna Voineşti, „ciupercarii” îşi expun marfa direct pe trotuar, în saci de rafie sau nailon, şi stau cu urechile ciulite şi ochii larg deschişi de frica Poliţiei.

La simpla trecere a vreunei maşini cu girofar prin zonă ori la auzul sirenei uită până şi de clienţi, îşi iau imediat sacul în spinare şi se fac nevăzuţi peste trecerea de cale ferată. La câteva minute însă, după ce constată că alarma a fost falsă, se reîntorc la fel de repede la „locul de muncă”. Trăiesc cu mare frică faţă de oamenii legii şi fiecare comerciant vorbeşte în felul său, cuprinşi de replusie, faţă de felul cum sunt trataţi de poliţişti. Domnul Barbu, de loc din comuna Voineşti, are în jur de 50 ani şi împreună cu soţia vinde de ani buni ciuperci în acelaşi loc. Un kilogram de ciuperci îl dă cu 10 lei dar spune că preţul se poate şi negocia dacă dorim să cumpărăm o cantitate mai însemnată. Soţia, mai reticentă când află că suntem jurnalişti, îl tot presează să nu vorbească mai mult decât trebuie. Omului însă îi este lehamite de tot ce păţeşte an de an cu autorităţile şi cum trebuie să umble mai mult pe ascuns, „ca un bandit”.

Din munca sa abia reuşeşte să pună pe masă mâncarea zilnică pentru cei zece copii. Primeşte şi ajutor social dar spune că nu se poate baza doar pe acei bani aşa că munceşte, „nu dă în cap la nimeni” după cum spune acesta. „Dom’le, pe la noi nu s-au făcut ciuperci în acest an. Am fost în zona Sucevei la cules, la Moldoviţa şi Vama. Este foarte greu. Mai devreme a trecut Poliţia şi i-a luat unei femei doi saci întregi cu ciuperci”,  ne-a spus acesta. În tot acest timp mai multe doamne se interesau de marfa acestuia şi cumpărau fiecare după buzunar. Unele mai puţin, „de poftă”, altele să pună şi pentru iarnă. La câţiva metri depărtare, alţi comercianţi, aceleaşi probleme. „Nu otrăvim oamenii, nu dăm în cap la nimeni. Vai de capul nostru! Doar noi ştim cât de greu se culeg. Am prins acum pe dealuri şi zăpadă. Tot la Suceava am fost că aici în zonă nu prea a mers anul ăsta. Ce să facem? Copilul cere de mâncare. Primăvara venim cu urzici, vara cu mure, acum cu ciuperci. Aducem fiecare cât putem. Venim de la prima oră şi plecăm când le terminăm. Dacă mă credeţi, de dimineaţă, de când stau aici, am vândut doar trei kilograme de ciuperici”, ne-a spus un comerciant.