Un nou obiectiv turistic la Dobrovăţ: S-a terminat renovarea Bisericii de lemn Sf. Pantelimon

Ieşenii care vor să petreacă sfânta noapte a Învierii într-un lăcaş de cult din afara oraşului nu trebuie să bată mult drum. De curând, lucrările de restaurare a uneia dintre cele mai frumoase biserici de lemn din judeţ, cuprinsă pe lista monumentelor istorice naţionale, au fost încheiate. Dacă vreţi să ajungeţi la Biserica de lemn „Sf. Mucenic Pantelimon“ din Dobrovăţ, vestea bună este că şi drumul comunal a fost de curând asfaltat până la poartă. Astfel, pe drumul judeţean care traversează centrul comunei se mai merg câteva sute de metri după centrul satului şi după Primărie, apoi, la un indicator, se face stânga şi se mai merg alte câteva sute de metri până la biserică. După ce a derulat un proiect finanţat prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, primăria a reuşit să asfalteze drumurile 57, 57A, să restaureze biserica – simbol pentru comunitate, şi să construiască un centru afterschool. După sărbătorile pascale, pe 15 mai, un sobor de preoţi va sfinţi din nou lăcaşul, noul hram desemnat fiind cel al Sfântului Pahomie cel Mare. Cătălin Martinuş, primarul din Dobrovăţ, se aşteaptă ca turismul din zonă să ia avânt după ultimele investiţii, mai ales că a fost asigurat accesul către monument. Biserica de lemn a fost construită în anul 1789 de localnicii revoltaţi că nu pot asculta slujbele religioase în limba moldovenească. La acea vreme, Mănăstirea Dobrovăţ era închinată către Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos, iar călugării ţineau slujbele în greacă. „Biserica s-a construit de oamenii comunităţii din lemn de stejar, din zonă de la noi. Grecii nu îi lăsau pe localnici să aibă biserica lor, aşa că s-au dus în pădure, la câţiva kilometri distanţă, şi au pregătit tot pentru construcţie. Au cărat toate materialele cu carele de boi şi în trei zile au ridicat biserica, punându-i pe călugări în faţa faptului împlinit“, povesteşte primarul. Lucrările de restaurare au costat aproximativ 500.000 de lei, remarcându-se grija pentru păstrarea aspectului iniţial al monumentului. Biserica de lemn este construită în totalitate din bârne masive de stejar, cioplite şi îmbinate. „Până acum câţiva ani, biserica s-a tot degradat, dar acum, prin proiectul european, a fost restaurată şi adusă la vechea imagine. Au fost înlăturate părţile care au fost modificate în timp. Asta înseamnă inclusiv acoperişul, care era de tablă şi acum l-am făcut din nou din draniţă (n.r. – şindrilă)“, a explicat primarul. Inedit este că, deşi Mănăstirea lui Ştefan cel Mare din Dobrovăţ este mai cunoscută, bisericuţa de lemn este plină de oameni la sărbători. „La evenimente din acestea, precum momentul pascal, comunitatea se strânge aici. Mănăstirea a rămas în mintea oamenilor ca o dezrădăcinare, deoarece a fost păstorită de călugării greci, care nu slujeau în acelaşi rit cu al nostru. Mănăstirea este importantă la nivel naţional, dar pentru oamenii locului este mai importantă biserica de lemn, construită chiar de ei“, a concluzionat Cătălin Martinuş.