Judetul Iasi a ajuns sa se „mindreasca" cu patru persoane inactive la un singur salariat. Potrivit inspectorului sef al Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Iasi, in judet doar 170.000 de ieseni sint angajati cu forme legale de munca, desi la capitolul „apt de munca" se incadreaza peste 500.000 de persoane.

Dintr-un total de 825.000 de locuitori, cit numara judetul la ora actuala, raportul arata ca, practic, un singur iesean din cinci munceste, acestuia revenindu-i alti patru care traiesc din ce produce: fie el pensionar, somer, elev ce ridica alocatie, persoana cu handicap sau alt asistat social. Situatia este cu atit mai grava intrucit dureaza de ani de zile si mai mult decit atit, in ultimii ani tot mai multi ieseni dintre cei activi pleaca la munca in Uniunea Europeana.

„Aceasta situatie arata nivelul scazut de dezvoltare al zonei. Este foarte greu ca o persoana muncitoare sa tina o alta persoana care oricum primeste intr-un fel sau altul sprijin financiar de la stat. Situatia este specifica la nivelul intregii Regiuni de Nord-Est. Ceea ce trebuie sa facem este sa ne indreptam atentia catre fondurile structurale pentru a face ca acest decalaj sa fie diminuat", a declarat prefectul Marius Bodea.

O treime din leafa merge la pensii

Problema se agraveaza mai mult daca tinem cont de faptul ca Iasul numara 183.382 de pensionari, 15.316 someri, zeci de mii de persoane plecate la munca in strainatate si alte zeci de mii de persoane asistate social.

"Cei pensionati cu limita de virsta primesc o pensie din contributiile angajatilor si angajatorilor la bugetul de asigurari sociale de stat. Cei cu pensie de CAP si veteranii dispun de legi speciale, iar pensiile lor sint achitate de la bugetul de stat. In medie, lunar, un angajat plateste catre asigurarile sociale o contributie de 9,5%, iar angajatorul de 19,5% pentru angajatul respectiv. In total, lunar catre pensiile iesenilor se duc 29% din fondul de salarii, lunar fondul mediu de pensii fiind de 74 milioane de lei pentru cei de la bugetul asigurarilor sociale si 19,06 milioane de lei pentru pensionarii legilor speciale", a precizat Isabela Grigorovschi, purtator de cuvint la Casa Judeteana de Pensii (CJP) Iasi.

Tinind cont ca toti angajatii contribuie intr-o mare sau mica masura la bugetul de stat, concret, un salariat „tine in spate" 1,07 pensionari. Adaugind si somerii inscrisi in baza de date a Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Iasi, pentru care contributia individuala este de 1%, atunci raportul este de un angajat la 1,16 persoane. Un raport la populatia activa a judetului, unde sint incadrati elevii, studentii si somerii, arata ca exista un salariat la fiecare trei persoane sustinute de stat. La acestia se adauga o a patra persoana: pensionarul.

"Cea mai mare prostie: sa scoti un om activ la pensie"

Pe linga aceste lucruri, scaderea accentuata a numarului scriptic de salariati se resimte in primul rind in bugetul pentru pensii, la cel de sanatate si la infrastructura judetului. „Contribuabilii sint din ce in ce mai putini si presiunea asupra lor este din ce in ce mai mare. Guvernul a anuntat ca va mari pensiile si, daca asa va fi, atunci nu numai ca vor intra mai adinc in buzunarele oamenilor, dar vor fi luati bani destinati pentru alte secvente bugetare. Nu avem drumuri, nu avem sosea de centura, aeroport si spitale bune, pentru ca nu sint bani. S-au aminat o gramada de activitati in infrastructura judetului, ba ca nu-i proiect, ba ca-i democratie. De fapt nu sint bani", a comentat situatia Vasile Cocris, profesor universitar in cadrul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor.

Potrivit acestuia, situatia se datoreaza in mare parte si celor care muncesc la negru. Daca in restul UE raportul angajati/inactivi este de unu la unu, potrivit lui Cocris, situatia se datoreaza existentei unei discrepante foarte mari intre cei care muncesc cu carte de munca si cei ce muncesc la negru. „Avem mult mai multi salariati, dar ei nu figureaza nicaieri pentru ca lucreaza la negru. Ar trebui revazut pachetul legislativ si sa se impuna o lege prin care sa se impoziteze orice forma de venit indiferent pe ce cale vine", a adaugat Cocris.

Daca ne gindim si la cei care sint plecati la munca peste hotare, si care la un moment dat vor fi si ei pensionari, atunci problema se adinceste. Potrivit normelor UE, cel care lucreaza cu carte de munca si contribuie la asigurarile sociale are dreptul ca, odata ajuns la pensionare si se intoarce in tara, sa primeasca pensie. „Asta este problema Guvernului, care de anul viitor ar trebui reglementata. Ar trebui sa plateasca taxe si impozite aici, pentru ca in fond noi le sustinem copiii lor prin invatamint si sanatate. Pe linga asta, daca au probleme cu sanatatea, si mai ales cu dantura, vin in tara, pentru ca acolo sint niste preturi colosale. Aceasta situatie trebuie reglementata la nivel central", a precizat senatorul independent Neculai Apostol, fondatorul grupului de firme Kosarom, in calitate de angajator.

Cea mai mare nemultumire a multor oameni de afaceri este legata de cei care au fost pensionati timpuriu. „A fost cea mai mare prostie sa scoti un om activ, apt de munca, la pensie. Nu au facut decit sa-i scoata din circuit si sa le dea salarii compensatorii. Iar in ceea ce priveste raportul angajat-pensionar, este o problema la nivel national, nu numai la noi. La nivel central se fac echilibrari, in timp probabil ca proportia se va schimba", a incheiat Apostol.

Raport invers fata de 1990

In 1990, judetul avea in jur de un sfert de milion de persoane angajate si mai putin de 100.000 de pensionari. Practic, la acea data, pentru o pensie contribuiau 2,5 salariati. Dupa 15 ani raportul s-a inversat partial, un salariat platind impozite pentru pensia a 1,2 persoane. Conform datelor oferite de Directia Judeteana de Statistica (DJS) Iasi, din 1990 si pina in 2005 s-a observat un regres continuu al numarului de angajati. Astfel, imediat dupa revolutie, un iesean din trei avea loc de munca, iar un pensionar era platit din taxele achitate de 2,5 salariati.

Conform statisticilor, cinci ani mai tirziu, din cei 250.000 de salariati au mai ramas doar circa 210.000, numarul pensionarilor crescind de la 98.000 la peste 155.000, iar cel al somerilor ajungind la 50.000. La sfirsitul lui 2000, numarul salariatilor era de 166.000, cel al pensionarilor de 193.000, iar cel al somerilor se situa la 39.000 persoane. Cea mai vizibila schimbare a avut loc in anul 2002, cind un angajat muncea pentru 0,79% pensionari, pentru ca in anul 2006 contributia unui salariat din cei 160.000 sa mearga la pensia a 1,16 pensionari din cei 186.332 de pensionari in total.

"Numarul pensionarilor a avut o crestere continua de 2.000 de persoane anual. O parte dintre acestia intra in sistem, iar altii ies. Oricum, raportul dintre salariati si pensionari este inca unul destul de bun", crede purtatorul de cuvint al Casei Judetene de Pensii.