La Iasi aproape nici o privatizare nu a reusit. Terom, Moldova Tricotaje sau Terom sint exemple mai mult decit clare ale esecului in domeniu. Ceea ce nu au reusit insa angajatii statului au realizat insa oamenii de afaceri locali.

Unii au plecat cu afaceri de zero, altii le-au preluat in diferite faze le-au crescut si apoi le-au vindut. Sumele obtinute fac ca orice privatizare a statului sa palaleasca pur si simplu in fata mediului privat. Printr-o asociere putin fortata putem spune, in aceste conditii, ca privatizarile cele mai reusite din judet au fost realizate de privati.

"Ziarul de Iasi" a facut un inventar al celor mai importante vinzari din ultimii ani si va prezinta pe larg povestea lor.

Temelia, ridicata in timpul comunismului

Printre acesti oameni de afaceri se numara si Toader Burtila din Pascani, proprietarul Hotelului Central din Pascani, fondatorul si fostul proprietar al televiziunii TV Bit si al retelei de cablu Electron M Bit. In 2007 pascaneanul a scos la vinzare atit reteau de cablu din Iasi, cit si televiziunea locala TV Bit. Nu era insa la prima tentativa. In urma cu patru patru cinci ani primese o oferta de la RCS&RDS. "Cum as fi putut sa dau munca si profitul meu de 17 ani, plus un credit la banca de 4 milioane de euro, pe 2 milioane de dolari. E absurd", comenteaza acum Burtila pe marginea ofertei de la RCS&RDS.

De vindut totusi a vindut, dar abia anul trecut. "Am organizat o licitatie care nu a fost publica unde au participat mari firme in domeniu precum UPC, Airbites si RCS&RDS si am acceptat pretul oferit de UPC. Cit despre televiziune, pot spune ca mai degraba am facut-o cadou iesenilor", ne-a declarat afaceristul.

In rindul oamenilor de afaceri se vorbeste totusi ca ar fi incasat opt milioane de euro pentru firma de cablu, iar pentru vinzarea postului local TV catre omul de afaceri iesean Bogdan Cihodaru ar fi primit un teren foarte valoros in Iasi. Povestea de succes a pascaneanului a inceput in 1987 cind avea 35 de ani in cadrul unei cooperatii.  "In 1986 m-am mutat impreuna cu familia mea de la casa la bloc si atunci am facut primul sistem de receptie a patru programe, cu un grup de antene si transmisiuni electronice, la toti locuitorii acelui bloc. Dupa acel sistem locatarii de la celelalte blocuri mi-au cerut sa le fac si lor. Atunci am renuntat la postul meu de sef de proiectoare la Interprinderea de Traductoare si Regulatoare Directe (ITRD) Pascani, dupa 6 ani de munca si trei brevete de inventie, am plecat la cooperatie, mi-am facut o echipa si pina in 1989 am terminat tot Pascaniul", ne povesteste Toader Burtila inceputul retelei de cablu Electron M Bit.

In timp, afacerea s-a dezvoltat ajungind sa numere retele de televiziune prin cablu in 10 localitati printre care Piatra Neamt, Suceava, Iasul, Tirgul Frumos, Tulcea, Radauti, Brosteni si Moinesti. "In anul 2000 am renuntat la tehnologia veche si am investit in alte retele care permiteau transmiterea pina la 90 de programe, retele de internet si telefonie pe acelesi cablu, pentru care am facut un credit in banca de 4 milioane de euro. Investitia m-a costat in jur de 350-400 de euro pe cap de abonat. Nu as fi vindut niciodata reteau de cablu, dar am ajuns la un nivel al concurentei pe care nu-l mai puteam acoperi. Investitiile in comunicare s-au dezvoltat mult si au afectat firmele de tipul meu", a completeaza pascaneanul.

Cit despre planurile de viitor Burtila spune ca este atras de investitiile in sectorul energetic. Mai exact vrea sa un cimp de eoliene.

Vinzare in doi pasi

Lista continua, iar o alta tranzactie de succes este cea realizata recent de catre Neculai Vitelaru, presedintele Patronatului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, prin vinzarea societatii IMA catre Concept Investment Brasov. Desi nici una dintre parti nu a vrut sa dezvaluie valoarea tranzactiei tinind cont de valoarea terenurilor din zona, atunci cu siguranta afacerea a trecut de 4,5 milioane de euro.

Contactat telefonic pentru mai multe informatii Vitelaru a refuzat sa stea de vorba cu reporterii Ziarului de Iasi, avind in prezent grave probleme de sanatate. Terenul din zona fabricii Nicolina a intrat in posesia IMA dupa ce conducerea societatii de masini agricole a vindut catre Kaufland, in urma cu peste patru ani, amplasamentul din Podul de Piatra.

La acea data, numai pentru cele 1,9 hectare de teren cumparat pentru contructia supermarket-ului Kaufland Pavlov, grupul german Lidl & Schwarz proprietarul marcii Kaufland a platit suma de 1,7 milioane euro. Cu banii incasati, Vitelaru a cumparat terenul din curtea Nicolina SA pe care l-a tranzactionat la sfirsitul lunii iunie 2008. Astfel ca terenul de 2,25 hectare, pe care se intinde in prezent IMA si care este situat in vecinatatea societatii Nicolina SA, urmeaza sa fie inclus in cadrul unui mare proiect imobiliar "Concept Town".

Presedintelui Patronatului IMM a specificat la inceputul lunii iulie, in momentul realizarii tranzactiei, faptul ca aproximativ 80% din terenul societatii este ocupat de cladiri, restul suprafetei reprezentind diverse cai de acces pentru masini si utilaje.

A luat 35 milioane de euro din magazinul Moldova

Vinzarea  compexului comercial Modova Mall s-a dovedit a fi o afacere foarte profitabila. Complexul a fost un proiect realizat de omul de afaceri Danut Prisecariu, care in anul 2002 a scos din buzunar putin sub 2 milioane de  dolari pentru a intra in posesia imobilului, cumparind actiunile de la persoane fizice.

Fostul magazinul "Moldova" avea in 2002 o suprafata de 8.500 de metri patrati. A fost privatizat prin metoda MEBO in 1993, iar in 1999 in urma desfiintarii Asociatiei Salariatilor, actiunile au intrat in posesia persoanelor fizice, in majoritate fosti salariati care ulterior le-au vindut lui Prisecariu. In 2006 complexul a fost din nou obiectul unei tranzactii, dar de data aceasta pentru suma 34,5 milioane de euro, bani ce au intrat in contul afaceristului iesean.

Noul proprietar al magazinului este in prezent compania britanica Equest Balkan Properties, care se ocupa de investitii imobiliare. Astazi Moldova Mall se intinde pe o suprafata de 19.000 de metri patrati, avind 150 de locuri de parcare si posibilitatea construirii altor 250 de locuri de parcare subterana.

Terenurile, adevarate mine de aur

Si omul de afaceri Ioan Prisecaru a bifat si el la rindul sau o tranzactie de milioane. In anul 2005 multimilionarul iesean a batut palma pentru vinzarea terenurilor si halelor Adimet SA situate in baza III, pentru un pret de 78 de euro pe metrul patrat (in total 5,5 milioane de euro). In total Prisecaru a vindut o suprafata de teren de 70.000 de metri patrati, din care 50.000 reprezentau spatii de depozitare, 10.000 de metri patrati platforme betonate iar halele se intindeau pe o suprafata de 4.000 de metri patrati. Adimet este privatizata in anul 1999.

Cumparator a fost grupul de firme Conex, controlat de sotii Tereza si Ioan Prisecaru pentru suma de 7,2 miliarde de lei vechi, ceea ce la cursul din acel an reprezenta 500.000 de euro.

De asemenea cumparatorul a mai fost nevoit sa realize si un aport la capitalul social de 3 miliarde de lei vechi, adica 200.000 de euro. Pe terenurile respective sint ridicate in prezent complexul comercial Felicia Shopping Center si hypermarketul Carrefour. Investitiile totale ale centrului comercial s-au ridicat la suma de 40 de milioane de euro fiind create aproximativ 1.200 de locuri de munca.

Milionar din calculatoare

Un alt exemplu este cel dat de afaceristul iesenean Gabriel Mardarasevici, care numara in palmaresul sau o tranzactie de milioane de euro. In aprilie 2005 compania din domeniul  IT, Radix a fost cumparata de marele trust international Ness Tehnologies, contra sumei de 7 milioane de euro, firma ieseana devenind din acel moment Ness Romania, sub conducerea lui Mardarasevici.

Povestea acestei tranzactii de succes este cea de tip american unde omul porneste de jos. "Am venit in firma ca simplu angajat in anul 1994. Pe vremea aceea eram asistent la Universitate si predam electrotehnica. M-am angajat la Radix part-time pentru ca in viata de familie aparuse un copil si atunci trebuia sa suplimentez veniturile. Am lucrat la carat cutii de calculatoare si dupa doi ani cu vreo 300-500 de euro la cursul zilei de azi, bani proveniti din salariu si bonusurile primite pe jumatate de an am cumparat 13% din actiunile firmei", ne spune inceputul povestii de succes Mardarasevici.

Dupa alti doi ani, in 1998 a ajuns sa detina jumatate din companie pentru ca in 2002 sa devina actionar majoritar cu 75% din actiuni. "In 1996 am deschis un birou la Bucuresti. Era practic prima companie IT din Iasi la Bucuresti. Obisnuiti sa ne luptam pentru clientii nostri atunci am fost bine primiti si ca urmare am avut si primul nostru mare client Mobifon, actualul Vodafone, lucru care ne-a ajutat foarte mult in dezvoltarea noastra", ne marturiseste ieseanul.

Pornind cu un mare client in portofoliu, Radix a ajuns in doar trei ani sa numere mii de clienti, printre care si marii furnizori de utilitati din Romania, iar acest lucru care a atras atentia companiei multinationale cotate la Bursa din New York, Ness Tehnologies. "In 2005, am vindut Radix contra sumei de 7 milioane de euro. Atunci compania a devenit o filiala numita Ness Romania, directorul general fiind tot eu. In schimb anul acesta am hotarit sa ma retrag de la conducere pentru ca dupa 14 de ani de stat pe acelasi "scaun" in fruntrea unei companii de IT, apare erodarea", a adaugat afaceristul.

Cu toate acestea, nu va parasi compania, iar de la 1 iunie 2008, Mardarasevici detine functia de  acting chairman, ocupindu-se cu dezvoltarea si conducerea de noi oportunitati de afaceri la nivel international. "Am vindut firma dar in orice antreprenor ramine o dorinta de a realiza noi afaceri. Pe viitor voi investi in imobiliare dar doar in Regiunea de Nord-Est, pentru care mi-am luat consilieri ca sa inteleg mai bine demersurile", a incheiat Mardarasevici.

Bani buni din masini

Si tranzactiile de pe piata auto ieseana au lasat urme vizibile. In 2005 cel mai mare dealer auto din Moldova a intrat in parteneriat cu cel mai bogat roman, Ion Tiriac. Fiind considerata afacerea anului in piata auto ieseana, primul roman miliardar in dolari a cumparat jumatate din actiunile detinute de omul de afaceri iesean Bogdan Pitigoi la firmele Tester si Casa Auto, pretul platit fiind confidential.

Bogdan Pitigoi, este unul dintre cei mai mari dealeri de automobile din Moldova cu o averea estimata de cei de la "Capital" la circa 20 milioane de euro. Pricipalele companii auto din portofoliul lui Pitigoi sint Tester si Casa Auto, care detin 19 showroom-uri si doua service-uri autorizate.

Omul de afaceri iesean mai detine si 50% din compania Caremil Impex, care in 1996 avea obiect de activitate producerea de confectii iar din 2003 a devenit si dealer Dacia si Nissan in Iasi.

Potrivit lui Pitigoi semnarea contractului s-a datorat in mare parte si faptului ca trei ani consecutivi au fost cei mai puternici parteneri ai Tiriac Auto, avind totodata si cel mai mare volum de vinzari la nivel national.

O afacere pe muchie de cutit

Si pastele s-au dovedit a fi o afacere care te poate scoate din impas atunci cind este cazul. In luna august a anului 2004, fabrica Propast care se ocupa cu producerea pastelor fainoase "Giani", pusa pe picioare de omul de afaceri iesean Giani Canschi, a trecut sub "ocrotirea", grupului Boromir.

Pentru aceasta afacere Canschi a incasat la acea vreme 600.000 de euro, suma destul de mica din cauza datoriilor foarte mari pe care le avea plus o majorare de capital. Fiind acoperite datoriile, in urma tranzactiei fondatorul pastelor Giani a ramas in mina cu 200.000 de euro, bani investiti in clinica medicala Proctosanis.

Potrivit declaratiilor de la aceea vreme Canschi a vindut pachetul de actiuni deoarece fabrica avea nevoie de investitii. "Trebuia sa vina cineva mai mare care sa dezvolte fabrica. Asa e oriunde in lume. Aduci investitia pina la un anumit nivel si daca nu ai forta financiara sa o poti dezvolta o dai unui investitor mai puternic", a precizat fostul proprietar Propast.