In comunele unde curge numai lapte si miere se traieste aproape de limita saraciei. Fermierii ieseni au ajuns sa-si vinda laptele pe un pret de nimic, iar mierea naturala este pe cale de disparitie. Infrastructura, lipsa de interes a autoritatilor locale si lipsa fondurilor de la stat si de la Uniunea Europeana contribuie din plin la dezastrul din agricultura locala.

In Sipote se ajunge usor daca esti posesorul unui tractor sau al unui autoturism de teren. In caz contrar, ultima portiune de drum de la Iasi spre Sipote, ce are o lungime de cinci kilometri, poti sa o faci si in jumatate de ora din cauza gropilor ce impinzesc asfaltul din metru in metru.

Comuna se mindreste cu cel mai mare numar de bovine din judetul, potrivit datelor Primariei Sipote si a Directiei Agricole pentru Dezvoltarea Rurala (DADR) Iasi, ciriada din Sipote numara 1.542 de bovine. Traiul satenilor nu este unul usor, majoritatea ajungind sa vinda laptele pe un pret de nimic la bisnitari, dupa cum spun chiar ei. Pe linga acest lucru din totalul de 5.940 de locuitori 15% sint asistati social.

"Nu ma pot numi fermier"

Dorel Iftode se ocupa de cresterea bovinelor din 1993, acestea fiind singura sursa de venit. In curtea sa se gasesc 17 vaci, iar ajutorul primit de la stat in valoare de 490 de lei pe cap de bovina nu ajunge decit pentru un trai la limita. "Iau de pe un umar si pun pe celalalt. Nefiind salariat sau pensionar nu am acces la imprumuturi. Nici nu ma pot numi fermier. Sint un om care se chinuie sa traiasca. Noroc de ajutorul de la stat ca reusesc sa-mi duc existenta. Mai am 40 de hectare, dar toata recolta obtinuta se duce in furaje. Tot ce produc vind la bisnitari. De piete nici nu ma pot apropia", sustine ieseanul de 50 de ani.

Si varul acestuia, Dumitru Iftode care detine 15 bovine, sustine ca ii este imposibil sa-si vinda marfa in pietele iesene. „De la seful pietei pina la doctori si politie, toti sint mituiti. Daca prinzi loc iti dau o taraba in spate de tot de nu te gaseste clientul. Rar gasesti un om de la tara in piete, iar aici nu vine mai nimeni pentru ca drumul este foarte prost", sustine Iftode Dumitru.

A avut o perioada in care mergea zi de zi cu laptele la piata din Alexandru, dar drumul lung si prost si lipsa unei tarabe l-au facut sa renunte. "Acum fac cas si-mi vine sa pling ca il vind la bisnitari. Dau kilogramul cu 6-8 lei si ei il vind cu 10 lei in piete. Laptele il dau cu 80 de bani si ei il dau triplu. Kilogramul de carne il cumpara cu 5,5 lei dar isi calculeaza un 8% scazamint care nu stiu pentru ce e", sustine ieseanul, care lucreaza in agricultura din 1998.

A renuntat la fondurile UE din cauza birocratiei

Dumitru  Iftode spune ca reuseste sa se descurce cit de cit datorita barului pe care l-a deschis in localitate. "Cind nu merge agricultura iau bani din bar si investesc si invers. Sintem intr-un cerc vicios", ride ieseanul de 55 de ani.

Ne povesteste ca a incercat chiar sa acceseze fonduri de la Uniunea Europena, dar din cauza documentelor si a tuturor conditiilor impuse a renuntat. "Am cheltuit 1.000 de lei ca ei sa-mi dea 4.000 de lei pe an. Mi-am facut pina si Asociatie Familiala (AF) dar am renuntat. Prea multe cerinte, prea mult timp pe drumuri si nimeni nu te ajuta cu nimic", a adaugat fermierul.

Stelian Vrabia, tot din Sipote, a fost intors in ultima zi din drum cind a vrut sa-si depuna un dosar pentru accesarea fondurilor UE. Sustine ca din cauza ca nu avea diploma de zootehnist a fost sfatuit de firma de consultanta sa faca rost de hirtie si abia prin noiembrie sa mai faca o incercare. "Eu am facut proiectul, dar fara diploma cica nu aveam sanse. Acum fac cursurile pentru zootehnist si astept pina in noiembrie cind pot depune iar proiectul", sustine fermierul de 50 de ani.

Laptele il vinde la o fabrica locala cu 1 leu litrul, iar carnea cu 4-5 lei kilogramul. Miniferma sa numara 22 de bovine si 80 de hectare, majoritatea luate in arenda, iar salvarea o reprezinta rapita vinduta an de an. "Macar de dadeau subventiile cu o luna intirziere nu cu doi ani. Si acum mai am de luat bani", a oftat fermierul.

Primarul comunei promite ca situatia se va schimba in curind. "Sipote este declarata zona defavorizata, dar fabrica locala a fost modernizata si atunci ca sa aiba productie va trebui mai mult pe lapte. Apoi chiar ieri am aflat ca am cistigat un proiect pe FEADR in valoare de 7 milioane de lei si vom moderniza drumurile satesti", s-a pus intr-o lumina favorabila primarul Constantin Cotofanu.

Proiectele sint dosite in sertarele Directiei Agricole

Nici in comuna Raducaneni unde mierea aproape ca curge pe ulitele satului situatia nu e diferita. Cei mai mari 50 de apicultori cu peste 3.800 de familii de albine isi gasec cu greu o clientela. "Aici sint cei mai multi apicultori din judet si pentru multi mierea reprezinta singura sursa de venit. Pentru ca statul nu sprijina in nici un fel apicultura multi din Raducaneni abia daca mai au cu ce sa-si hraneasca familiile. Multi renunta, iar mierea naturala 100% cum o facem noi a ajuns sa fie pe cale de disparitie", sustine apicultorul Claudiu Sechete si viceprimar in Raducaneni.

Mierea se vinde cu 6-7 lei kilogramul catre angrosisti si cu 10-12 lei in piete. Cu toate acestea drumul pina in Iasi la pietele locale este o adevarata provocare. "Unde stau eu drumul nu este accesibil si nimeni nu vine sa cumpere. Alta data erau sute de apicultori cu mii de familii de albine si toata mierea o lua statul. Au renuntat din cauza banilor, iar acum nici nu mai intreaba lumea de ea. Iar in piata toti sint privatizati. Mierea noastra o iau angrosistii si o duc la export, iar noi aducem din China si Argentina", ne-a declarat Arhire Cicerone a carui unica sursa de venit o reprezinta mierea.

Nici fondurile UE nu pot fi accesate. "Am fost foarte multi apicultori care am depus dosare pentru cei 1.500 de euro pe an pentru fermele de subzistenta. Se pling ca nu sint proiecte dar ale noastre mucegaiesc in sertarele Directiei Agricole. Din februarie pina acum nu am primit un raspuns. Ne spun mereu sa asteptam", s-a plins Sechete.

Primarul comunei, Neculai Botezatu sustine ca in maxim doi ani situatia se va schimba. "Am introdus apa si canalizare deci mai mult am distrus drumul decit sa-l facem, dar de acum incolo ne apucam sa-l pietruim. Am incercat sa obtinem fonduri pe FEADR dar am fost depunctati din cauza ca avem deja canalizarea si apa. Vom depune un nou proiect si speram ca in doi ani de zile sa nu mai existe nici un drum nefacut", a sustinut primarul.

Cu privire la nivelul de trai Botezatu a fost transant. "Din 2.800 de familii avem 254 de dosare de asistati social, dar acestia sint in mare parte si lenesi care nu vor sa munceasca. Sint si oameni necajiti, dar sint si oameni gospodari care nu stau la intins mina", a incheiat primarul.