Iasul este codas la capitolul investitii. Un raport realizat de catre Andreea Paul, consilier pe probleme economice al Primului Ministru Mihai Razvan Ungureanu, arata ca judetul nostru pierde teren cind vine vorba de sume investite in diferite proiecte sau de noi locuri de munca create. Bacaul, Suceava sau Vasluiul sint doar o parte din judetele care s-au clasat inaintea Iasului. Edilii judetului, cei responsabili de atragerea investitorilor, nu si-au asumat esecul, au considerat raportul superficial si au dat vina pe culoarea politica. Din 40 de judete prinse in raport, Iasul se claseaza pe locul 22 la capitolul investitii si pe locul 29 la capitolul locuri de munca create. Fruntasele clasamentului sint judetele Cluj, Mures si Prahova cu investitii de 178,67 milioane de euro, 156,4 milioane de euro respectiv 73,2 milioane de euro. Timis si Prahova conduc clasamentul locurilor noi de munca create cu: 1.052 de posturi, respectiv 928.

Cifrele seci

6,5 milioane de euro, aceasta este suma care s-a investit anul trecut in Iasi. Potrivit raportului mentionat, banii provin din investitii noi straine, investitiile autohtone fiind egale cu zero. Bacaul se afla inaintea judetului nostru cu investitii noi totale de 17,5 milioane de euro, in timp ce in Suceava investitiile s-au ridicat la 14,8 milioane de euro, iar in Vaslui la 14,4 milioane de euro. Si cind a venit vorba de noi locuri de munca create, Iasul s-a clasat la coada, ocupind un modest loc 29 la nivel national cu 30 de noi posturi. Bacaul s-a laudat cu 260 de noi locuri de munca create, Botosaniul cu 236, Suceava cu 100, iar Vasluiul cu 54. In judet locurile de munca au fost create la Tirgul Frumos de catre compania Montana Energy, ce se ocupa cu de energia regenerabila. Compania a investit 5 milione de euro pina in prezent urmind ca alte 40 de milioane de euro sa fie investite anul acesta la Draguseni. Pe lista proiectelor prinse in raportul Consilierului de Stat se mai numara Rompak Pakmaya SRL, care a investit anul trecut 1,5 milioane de euro in fabrica de la  Pascani, compania ocupindu-se cu fabricarea drojdiei.

Aeroportul, aeroportul, unde e?

O parte dintre edilii locali au contestat raportul mentionind ca datele nu sint tocmai exacte, nefiind cuprinse investitiile realizate cu ajutorul fondurilor europene precum si ansamblul urbanistic Palas.  „Este un efect graitor al lipsei aeroportului. Lipsa unei rute directe aeriene Iasi-Londra ne-a costat o investitie care ar fi creat 800 de locuri de munca. Am avut foarte multe intilniri anul trecut cu diferiti ambsadori. Le-am prezentat atuurile Iasului si desi au avut o parere buna feedbackul a fost redus. Nimanui nu-i place sa piarda o zi intreaga pe drumuri si sa schimbe trei avione pina la destinatie. Pentru noi lipsa unui aeroport este un handicap major „, a punctat prefectul Dragomir Tomaseschi, intrebindu-se de ce raportul nu a cuprins si ansamblul urbanistic Palas. Sebastian Buraga, purtatorul de cuvint al Primariei Iasi da vina tot pe lipsa aeroportului si a unei autostrazi. „Acesta zona este lipsita de orice contact cu exteriorul, si aici ma refer la aeroport si la autostrada care sa lege Iasul de vestul tarii. Investitorii aleg in functie de modul cum ajung aici si cum isi transporta materia prima. Pe cale ferata nici nu se pune problema pentru ca investitiile intr-un astfel de mijloc de transport au fost ca si inexistente. Autostrada nu avem, iar la aeroport, vedem cu totii ca de 4 ani de zile Consiliul Judetean (CJ) nu a facut nimic“, a mentionat Buraga. Acesta a adaugat ca raportul este „putin superficial“, deoarece investitiile masive realizate in judet nu au fost prinse. „Avem investitii de 60 de milioane de euro prin fonduri europene. Complexul Palas care va dezvolta 4.000 de locuri de munca. Palas si Sfintul Lazar se vor transforma intr-o zona cu sedii pentru companii cu rezonanta mondiala. Sa nu uitam de Antibiotice, care este o investitie ce nu trebuie ignorata. Este un pic superficial acest raport“, a adaugat Buraga. Raportul cuprinde insa numai investitiile ce au fost demarate in anul 2011 nu si cele incepute in anii anteriori, asa cum este cazul celor amintite de purtatorul de cuvint al Primariei si prefectul judetului. De asemenea, nu sint luate in calcul investitiile publice.

“Daca USL crapa la timp…”

Constantin Simirad, presedintele CJ arata cu degetul catre USL, pentru lipsa investitiilor locale. „Pai sintem in situatia asta din cauza celor doua proiecte aminate: drumul Iasi-Botosani si Iasi-Vaslui. Cele doua proiecte sint de peste 20 de milioane de euro. Iasul nu are investitii autohtone pentru ca sint blocate toate, iar atita timp cit acestea sint blocate nu se pot realiza altele. Cel mai mare sabotor al Iasului este USL. Daca mai socotim si aeroportul unde investitia ar fi fost de 40 de milioane de euro, nu eram printre ultimii. Daca USL crapa la timp eram printre primii la investitii“, a sustinut Simirad. Raport a fost realizat pentru a identifica atit investitiile straine si autohtone incepute in anul 2011, cit si perspectivele de investitii noi in Romania la începutul anului 2012.