Parlamentarii au tras cortina peste "spectacolul" dezbaterilor la bugetul de stat. Deputatilor si senatorilor le-au trebuit doar noua zile lucratoare pentru a aproba, cu viteze diferite, cele 61 de articole si 20 de anexe ale voluminosului document. Desi si-au propus, ei nu au sa stabileasca un adevarat record al practicii parlamentare post-decembriste: acela de a lucra in zilele de simbata si duminica, de la 8 dimineata pina la ora 20. In schimb, rapiditatea in aprobare a compensat, intr-un fel, depunerea, cu intirziere de cinci luni, a bugetului la Parlament si nerespectarea celor doua termene de finalizare a dezbaterilor, fixate de presedintele Constantinescu si respectiv, guvernul Radu Vasile.
La fel ca in anii trecuti, despre actualul buget se poate spune ca este de austeritate, obiectivele sale (conditionate de o actiune guvernamentala viguroasa) fiind asigurarea unei inflatii anuale de 45 la suta (rezonabila fata de 1997 cind rata inflatiei a depasit 150 la suta) si a unui deficit general consolidat de 3,6 la suta din PIB.
Prezentind bugetul de stat, premierul Radu Vasile a subliniat vulnerabilitatile sale: volumul fondurilor provenite din privatizare (1,8 la suta din PIB, apreciat ca incert si care va face si obeictul unei rectificari), cheltuielile cu dobinzile la datoria publica, dinamica economiei, la care se adauga aplicarea Legii tichetelor de masa (contestata de un grup de senatori la Curtea Constitutionala) si posibila majorare a coeficientului de crestere a salariilor in sectorul sanitar.
In actualele conditii macro-economice, executia bugetului presupune "o guvernare hotarita, coerenta, capabila sa nu cedeze in fata exceselor de populism", declara seful Guvernului.
Pe parcursul dezbaterilor, partidele si-au pastrat in general linia de conduita afirmata din start. PNTCD si PNL au fost pentru sustinere, PD a spus "da", cu amendamente, ca si UDMR. PUNR s-a abtinut. Cei mai vehementi critici ai bugetului au fost PRM si PDSR. Prin vocea lui Florin Georgescu, fost ministru de Finante, PDSR a calificat bugetul de stat ca "antieconomic, anticonstitutional, antidemocratic, imoral".
Totusi, momentele de dispute aprinse au fost destul de rare. Ele s-au inregistrat la suplimentarea bugetului sanatatii si la articolul care prevedea ca bugetele regiilor autonome, societatilor nationale, societatilor comerciale cu capital majoritar de stat sa fie alcatuite de ministerele tutelare pe baza unor indicatori economico-financiari stabiliti tot la acest nivel.
Suplimentarea cu 350 de miliarde de lei a bugetului sanatatii, a fost o victorie partiala a PDSR. Supralicitind, PDSR a propus initial o majorare de 750 de miliarde de lei. Ministerul Finantelor, prin secretarul de stat Dan Radu Rusanu, a sustinut suplimentarea cu 300 de miliarde de lei, care urmau sa fie alocati din cele 1.400 de miliarde destinate platii arieratelor catre Renel si Romgaz. Intre momentul propunerii Ministerului Finantelor si votul din plenul Camerelor s-au consumat multe controverse: secretarul de stat Rusanu, acuzat ca a sustinut aceasta suplimentare fara acordul ministrului Finantelor, si-a depus demisia in alb iar comisiile de buget finante ale Camerelor au avut atitudini oscilante. In final s-a ales o solutie de compromis: 350 de miliarde suplimentare, care vor fi obtinute printr-o "mobilizare deosebita" a Ministerului Finantelor si recuperarea arieratelor si platilor restante provenite din impozite indirecte.
Propunerea ca bugetele regiilor autonome si societatilor nationale sa fie stabilite de ministerele tutelare iar fondurile de salarii sa fie determinate de pierderile sau platile restante la buget a aprins spiritele printre parlamentarii PDSR. Ei au afirmat ca acest articol incalca prevederile legislatiei internationale a muncii, care acorda dreptul la libera negociere a contractelor de munca si ca incalca, prin spiritul sau "incorect si imoral", drepturile salariatilor. Mai putin grijulii s-au dovedit deputatii si senatorii PDSR cind a fost vorba despre drepturile managerilor. O parte dintre ei au sustinut raspunderea patrimoniala si materiala a managerilor pentru neplata la timp a datoriilor catre buget.
PDSR a mai propus suplimentari de buget la Regia Autonoma a Huilei Petrosani, la constructiile de locuinte si a sustinut reducerea fondurilor pentru datoria publica. Toate aceste amendamente au fost respinse.
Votul fiinal asupra bugetului de stat a fost lejer: 231 de voturi pentru, 129 impotriva si trei abtineri.
In ultima instanta, 83 de parlamentari din opozitie au considerat ca trebuie sa conteste bugetul de stat la Curtea Constitutionala, pe motiv de neconstitutionalitate a articolului referitor la bugetul invatamintului. PDSR considera ca invatamintul a primit de la buget mai putin decit prevede legea invatamintului si anume 4 % din PIB. Astfel, lungul drum al bugetului catre Monitorul Oficial va mai avea cel putin o etapa in plus: pronuntarea Curtii Constitutionale. In cazul in care Curtea va considera intemeiata sesizarea PDSR, vor urma noi dezbateri in Parlament asupra capitolului privind invatamintul. Intr-un asemenea caz, fie prevederea initiala din buget va fi intarita, prin votul; cu majoritate de doua treimi, fie, mai probabil, guvernul va trebui sa ia bani de la alte sectoare pentru a asigura invatamintului alocatia de 4 % din PIB.
Din cauza intirzierii cu aproape o jumatate de an a alocatiilor, potrivit noului buget, multe institutii bugetare se gasesc intr-o situatie financiara dificila. In aceste luni, aceste institutii au primit alocatii potrivit prevederilor legii bugetului de anul trecut. Dar sumele inscrise in acel act normativ se dovedesc acum insuficiente, din cauza inflatiei de 150 %, de peste an. Sesizarea Curtii Constitutionale de catre grupul PDSR va mai prelungi putin asteptarea noilor fonduri, de catre institutiile bugetare. (Indira Crasnea)