Marti, ora 11. Cirniceni. Intre doua helesteie, pe marginea digului despartitor, Mircea Cuvinciuc cu o palarie mare de soare in cap, supraveghea deja de patru ore mutarea pestilor dintr-un helesteu in altul. In apa, era aruncat navodul si vreo cinci-sase muncitori, cu apa dincolo de genunchi, sortau de zor pestii. „Incepem sa lucram la sapte dimineata. Prima data mutam sturionii si dupa aceea crapul si carasul. Vara avem crap oricum, oricind, celelalte specii le pescuim odata, maxim de doua ori  pe saptamina", ne-a spus Cuvinciuc. In timp ce vorbea cu noi dadea si dispozitii scurte subordonatilor. „Spune-i lui Vasile sa ia juvelnicul!". Pe scurt asa isi incepe diminetile patronul uneia din cele mai mari ferme piscicole din judet. Foarte putini ieseni stiu ca planurile lui Civinciuc vizeaza renuntarea la o parte din productia speciilor obisnuite de peste si orientarea catre cresterea sturionilor.

20% din vinzari vor fi detinute de sturioni

Celor citeva mii de sturioni de un an, miilor de carasi si crapi din cele 44 de helesteie gazduite de ferma Acvares din apropierea comunei Cirniceni li s-au adaugat recent alte 15.000 de exemplare de lopatari (n.r.-peste din familia sturionilor) de o luna. In prezent, lopatarii si pastrugile ocupa a cincea parte din totalul de 170 de hectare de helesteie productive ale fermei. „Vom inlocui speciile de pesti chinezesti cu lopatari pentru ca este mult mai avantajos. Cred ca lopatarii ar fi o oportunitate pentru agricultura romaneasca. In Romania se fac 10-15.000 de tone de peste chinezesc, iar in lume nu stiu daca este o productie de tot atitea tone de sturioni. Ar fi o lovitura pentru acvacultura sa intram pe aceasta piata, a sturionilor", a argumentat Cuvinciuc. Lopatarul, specie de sturion de origine nord-americana, este vindut de firma ieseana cu 20 lei kilogramul, de trei ori mai putin decit morunul si nisetrul. Ca sa-l aduca la maturitate, proprietarul trebuie sa astepte in jur de sase ani. „Pina in 2012 vrem sa inlocuim toate speciile chinezesti, adica singerul, novacul si cosasul cu lopatari. Timp de cinci ani am crescut si pastruga, dar nu am reusit sa adaptam aceasta specie. Sturionul este o specie veche, despre care se spune ca e pe cale de disparitie, dar acum, de cind sintem in UE, acvacultura romaneasca este pentru prima data incurajata", a pledat Cuvinciuc. Daca acum vinzarile de sturioni reprezinta cam 3% din cifra de afaceri, investitorii vor ca sturionii sa ajunga la un procent de 20% din total. Acum, patronul iesean mai are 80 de lopatari si citeva zeci de pastrugi care vor ajunge in curind la maturitate. Pe linga activitatea de productie, Acvares mai desfasoara si patru programe de cercetare. „Programul de ameliorare genetica a crapului autohton a fost demarat in 1962, fiind urmat de programul de introducere in cultura industrial a sturionilor, de programul de industrializare a linului si de programul pentru intensificarea productiei piscicole. Noi avem productie de calitate, dar piata autohtona a fost invadata anul trecut de crap polonez la metru si sintem amenintati si de productia industriala din alte tari din Uniunea Europeana", a afirmat Cuvinciuc.

Cifra de afaceri de 1,8 milioane lei in 2006

Investitorul iesean acuza faptul ca verificarile institutiilor de stat sint prea dese si il impiedica sa-si desfasoare activitatea normal. „Controalele ne blocheaza si ne consuma energia, iar pentru o stampila trebuie sa platesc milioane. Deunazi, au venit niste domni de la mediu care au zis ca imi dau amenda de 600 de milioane pentru ca am uitat sa imi reinnoiesc autorizatia cu citeva zile in urma. In Danemarca, totul este mult mai simplificat si piscicultorii nu trebuie sa completeze atitea hirtoage pentru fiecare contributie la stat", a mai spus Cuvinciuc. Viata familiei Cuvinciuc a fost acaparata aproape in totalitate de cresterea pestilor. „Avem apartament si in Iasi, dar de aici urmarim cu mai multa atentie activitatea", ne-a spus Elena Cuvinciuc, sotia patronului Acvares. La nivelul anului 2006, ferma piscicola a inregistrat o cifra de afaceri de circa 1,8 milione lei si a avut o rata a profitului de 12%.