Ce-are Dudu Ionescu cu Armata?

Ce a socat cel mai mult la declaratia lui Dudu Ionescu referitoare la amnistierea faptelor comise de militari in timpul evenimentelor din ’89 a fost legatura directa cu cele intimplate la Costesti. "Si atunci, si acum, fortele de ordine au respectat legea. Cu o singura diferenta: regimul politic de acum este unul legitim, provenit din alegeri libere", a pus proaspatul ministru de interne. De unde si concluzia la care au ajuns cei mai multi comentatori ca, dupa ultima mineriada, Puterea doreste sa fie sigura ca Armata va fi de partea sa in caz de alte tulburari.
Desigur, aceasta pare a fi explicatia cea mai plauzibila. Numai ca reactiile care au urmat nu prea o sprijina. Astfel, s-a aflat ca initiativa i-a luat prin surprindere chiar si pe liderii taranisti, Ion Diaconescu tinind chiar sa precizeze ca Dudu Ionescu nu s-a consultat deloc inainte cu liderii PNTCD, iar Vasile Lupu s-a pronuntat hotarit impotriva ei. Nici macar dupa sedinta de ieri a BCCC nu a putut fi stabilita o atitudine unitara a partidului vizavi de aceasta problema, ceea ce demonstreaza ca problema nu este atit de simpla.
Nici nu are cum sa fie, de vreme ce victoria in alegerile din 1996 s-a bazat si pe angajamentul solemn ca toate misterele care planeaza asupra evenimentelor din 1989 vor fi elucidate. Din acest punct de vedere, initiativa lui Dudu Ionescu, oricite justificari ar avea, reprezinta un hotarit pas inapoi. Revolutionarii din Timisoara deja au inaintat un protest presedintelui Constantinescu, cerindu-i sa-si precizeze cit mai repede pozitia fata de aceasta initiativa. Mai mult ca sigur, toate asociatiile participantilor la evenimentele din decembrie vor proceda intr-un mod asemanator. Situatia pare sa evolueze exact ca in aprilie 1998, cind fostul secretar de stat de la MApN, acelasi Dudu Ionescu, facuse la Cluj o declaratie asemanatoare. Numai ca, daca atunci ministrul Babiuc si-a pus repede la punct subalternul, acum, deocamdata, tace, iar colegii sai de partid, in frunte cu Petre Roman, dau declaratii in doi peri, asteptind sa vada proiectul de lege pentru a se putea pronunta. Insa e greu de crezut ca le-a picat bine intruziunea unui strain intr-un teritoriu, Armata, aflat in ograda lor.
De ce vrea totusi cu atita incapatinare Dudu Ionescu sa scoata Armata de sub orice acuzatie? E drept, exista un sentiment intemeiat ca, daca tot s-au tiriit procesele celor implicati in evenimente cu viteza melcului, iar dezvaluiri senzationale e putin probabil sa mai apara dupa 10 ani de ascundere a adevarului, ar fi mai bine sa stergem naibii totul cu buretele si sa ne vedem de treaba. Pe de alta parte, Armata a reusit sa-si impuna punctul de vedere, conform caruia daca un singur ofiter, de preferinta superior, e invinovatit de indiferent ce, atunci acuzatorul atenteaza la imaginea sacra a ostirii romane. Iar aceasta teza este reiterata mai cu seama cind vine vorba de evenimentele din decembrie evidentiind, intre noi ramiie vorba, un clar sentiment de culpabilitate. Asa ca, daca ii amnistiem pe cei vinovati, nu facem altceva decit sa ne protejam Armata ceea ce, nu-i asa, e un lucru mai mult decit laudabil.
Revenind insa la ministrul de Interne, nu trebuie uitat ca proaspatul sau secretar de stat Ion Muresan, pe care cu minuta lui l-a adus de la MApN, este cercetat preliminar in aceste zile pentru a se afla daca el este cel care a dat ordin militarilor din subordine sa deschida focul asupra Bibliotecii Centrale Universitare. Desigur, este greu de crezut ca pentru un singur om, oricit de valoros ar fi el, a hotarit Dudu Ionescu sa deschida aceasta veritabila cutie a Pandorei. Insa este cert ca ii va foarte greu sa scape cu una, cu doua de aceasta suspiciune. Dupa cum, data fiind neinspirata mentionare a evenientelor de la Costesti, nici actuala putere nu va reusi foarte repede sa imprastie impresia ca a incercat sa faca un barter cu Armata, spre deplinul folos al ambelor parti implicate.
Probabil insa ca, chiar daca aceasta afacere a debutat atit de furtunos, ea va fi ingropata foarte repede, asa cum s-a intimplat cu precedenta tentativa a lui Dudu Ionescu, cea de anul trecut, mai ales daca tinem cont de ezitarile puterii, entuziasmul opozitiei si tacerea presedintelui. O intrebare tot ramine insa, si ea n-a prea fost pusa: ce cauta, totusi, ministrul de Interne in ograda Armatei? Parca miza jocului e prea mare pentru o biata reglare de conturi cu PD, sau pentru pielea lui Muresan. Dar poate ca dom’ ministru nu-si da seama. (Marius CRISTIAN)
Zidul Schengen
Romania a primit in ultimele doua zile o veste buna si una rea. Vestea buna este ca Parlamentul European a aprobat un amendament privind eliminarea restrictiilor de viza pentru cetatenii romani si bulgari ce calatoresc in spatiul UE. Vestea proasta este ca organismul executiv al UE – Comisia Europeana – a dat aviz negativ amendamentului si, se stie, Consiliul de Ministri al UE va lua decizia finala in functie de acest aviz. Deci, romanii nu se vor bucura prea repede de dreptul de libera circulatie in spatiul Schengen. Chiar si in scenariile cele mai optimiste, Romania ar putea scapa de corvoada vizelor abia spre 2004. Insa, mai probabil este ca liberalizarea regimului vizelor in privinta Romaniei sa se produca mult mai tirziu. Motivul: problema imigratiei ilegale cu care Europa Unita se confrunta dupa caderea zidului Berlinului. Iar, la nivelul UE, Romania este calificata drept "tara generatoare de emigranti", acesta fiind principalul motiv al prezentei pe "lista neagra" a vizelor.
Intimplarea a facut ca recomandarea Parlamentului European sa intervina intr-o perioada in care mai toate tarile din cadrul Uniunii isi revizuiesc atitudinea in problema imigratiei. Marea Britanie, tara traditionala de refugiu pentru "persecutatii" din lumea intreaga, a anuntat, saptamina aceasta, ca isi va inaspri legislatia cu privire la dreptul de azil, in scopul limitarii afluxului de imigranti. BBC comenta ca "este vorba despre cea mai vasta reforma pe care aceasta tara nemembra a spatiului Schengen a cunoscut-o in materie de imigratie si drept de azil". Guvernul de la Roma a stabilit tot in aceasta saptamina conditii stricte pentru imigrantii clandestini care doresc sa ramina in Italia. Semnificativ este ca din cele 308.000 de solicitari de acordare a unui permis de sejur, adresate autoritatilor italiene de catre imigrantii clandestini, de la inceputul lunii noiembrie si pina pe 15 decembrie anul trecut, cele mai multe apartin albanezilor, pe locul al doilea situindu-se cererile romanilor. In Germania, infringerea surprinzatoare a Partidului Social-Democrat in alegerile pentru landul Hessa – fief al partidului lui Gerhard Schroeder – este pusa de analisti pe seama campaniei intense duse de Uniunea Crestin-Democrata impotriva unui proiect de lege sustinut de PSD care prevede acordarea dublei cetatenii pentru imigrantii de a doua si a treia generatie. Crestin-democratii au obtinut voturile tuturor celor care se tem de mina de lucru ieftina venita din Est. De altfel, in Comisia Europeana, Germania se remarca, alaturi de Franta – alta tara in care problema imigratiei a produs furtuni politice – prin virulenta cu care se opun ridicarii vizelor pentru romani. Comisia Europeana face presiuni si asupra Cehiei si Ungariei, care au inceput negocierile de aderare, sa introduca vize pentru cetatenii romani si bulgari. Membrii Comisiei considera ca autoritatile de la Bucuresti trebuie sa imbunatateasca controlul frontierelor pentru a opri valurile de emigranti dinspre Asia si Africa si sa retraga numarul mare de emigranti ilegali romani din statele UE.
In Romania, in privinta reformei vamilor nu s-a facut mai nimic. Domeniul este condus de un birocrat fara profil – Nini Sapunaru – care a fost repede prins, din oportunism sau incompetenta, in plasa de interese obscure a mafiei vamilor. Dar, inainte de toate, Occidentul este constient ca saracia Romaniei va produce nu numai imigratie pradalnica ci si mina de lucru ieftina. In cele din urma, decizia de liberalizare a regimului vizelor va tine cont in primul rind de gradul de dezvoltare al Romaniei si va fi luata doar in directa legatura cu proximitatea integrarii Romaniei in UE. (Adrian CIOFLANCA)