Golanii cu licenta

Anul trecut, echipa de fotbal UTA a retrogradat in Divizia C, dar s-a trezit in primul esalon, rebotezat Liga I, datorita unei fuziuni cu Liberty Salonta, echipa care obtinuse promovarea din Divizia B. Nu demult, FCM Bacau s-a salvat de retrogradare tot printr-un astfel de contact intim cu FC Baia Mare si, daca scormonim mai bine, ne amintim ca si Poli Iasi a beneficiat de un asemenea "colacel" in 2001, cind a retrogradat in C, cu un pietroi de git evaluat la 18 puncte penalizare. Salvarea a venit de la Unirea Iasi, care a fuzionat cu Poli si penalizarea s-a propagat spre o biata echipa studenteasca, Poli-Unirea nemaioprindu-se decit in Divizia A, trei ani mai tirziu. Fuziunea de la Iasi a fost, de fapt, o intelegere intre ieseni pentru a grabi ascensiunea echipei, dar in celelalte cazuri astfel de combinatii erau nici mai mult nici mai putin decit tranzactii de locuri mascate. Iata ca in aceasta perioada, FRF a spus "kaput" fuzionarilor si cesionarilor de locuri, desi prin ligile marunte se mai fac astfel de calcule cu gindul ca pe traseul dintre Federatia centrala si asociatiile judetene mai apar distorsiuni parazitare.
Dar daca scenariile de salvare de la retrogradare pe cai birocratice s-au imputinat consistent prin aceasta decizie, ele nu au murit cu totul, fiindca a mai aparut un colac de salvare, ba inca unul virtos, cu ordin de la UEFA. Este vorba de licentiere. Problema cu licentierea echipelor pentru o liga sau alta nu este noua, dar pina acum s-a balmajit in stil romanesc. Pina nu demult, se mai acordau termene si ras-termene, echipele care promovau din Liga a II-a aveau un regim preferential, ca sa se obisnuiasca, saracutele, cu aerul tare, dar in acest an, Viorel Duru, seful licentierilor federale, s-a aratat mai dur decit diamantul si mai catolic decit UEFA. Astfel incit s-a dat termen pe 25 martie ca toate echipele din Liga I si primele cinci din Liga a II-a (la sfirsitul turului) sa depuna dosare la FRF. Anul trecut, de pilda, s-a stabilit programul etapelor din turul campionatului, pentru ca mai apoi sa se afle, dupa mai multe runde de tergiversari, ca Sportul Studentesc (echipa clasata pe locul IV!) nu are dreptul de a juca in Liga I si – in consecinta – a fost inlocuita cu Pandurii Tirgu-Jiu, care retrogradase. In acest sezon, Jiul Petrosani stia ca nu mai poate juca in Liga I chiar daca ar fi facut minunile minunilor, ceea ce i-a facut pe "mineri" sa nu-si bata capul prea tare. Nu stim care este motivul pentru care "durii" din FRF se grabesc asa de tare cu licentierile, dar stim ca aceste verdicte timpurii pot vicia la greu campionatul, provocind metastaze in toate zonele. Cum ar fi jucat, de pilda, Politehnica Iasi daca ar fi ratat licenta si ar fi retrogradat la masa verde, inainte si dupa aflarea "bucuriei"? Probabil, s-ar fi dat de ceasul mortii cu Steaua si ar fi jucat ca o echipa resemnata cu Rapid si CFR Cluj, asta ca un exemplu dependent de momentul fatidic. 
Ceea ce provoaca discutii aprinse acum, dupa incheierea campionatului, este licentierea echipelor din liga secunda. De ce sa trimita numai primele cinci dosare de licentiere, numai bunul Dumnezeu si Duru Viorel stiu, cind in seria I clasamentul arata sanse de promovare pentru circa 10 echipe. Si iata ca, acum, cind mai sint trei etape din Liga a II-a, ne trezim cu un lider, Delta Tulcea, care nu poate promova din simplul motiv ca prin martie nici nu-i trecea prin gind ca ar avea o asemenea sansa si, deci, nu a depus nici un dosar. Tulcenii nu sint, insa, resemnati, deoarece vin rugaminti solide (si lichide!) de la Piatra Neamt sa lupte pentru iluzia promovarii. Fiindca, daca Tulcea promoveaza, Ceahlaul ramine in Liga I si ar fi trist pentru un primar cu stadion de Liga Campionilor si caleasca de plimbat sefii FRF sa ramina fara "coledzi". Reteta este simpla: "Mai vecine, noi vrem sa raminem acolo, dar echipa e slaba si n-are sanse. Voi puteti promova, dar n-aveti bani si fata de Liga I. Cit ne costa ca sa «promovati» voi pentru noi?".
Dupa cum se vede, fuziunile dubioase au fost eliminate, fiindca erau vinzari travestite de locuri. Dar, oare, afacerile cu licentierile, gen Piatra-Neamt – Tulcea, cum sint, domnule Duru?