Istoria unor aberatii

Intocmirea subiectelor la examenul de titularizare care a avut loc recent in invatamintul preuniversitar a mai produs o cascada de hohote de ris pe seama Ministerului Educatiei Nationale. Insa pe specialisti, subiectele la Istorie i-au facut efectiv sa inghete. Prof. dr. Ioan Caprosu, un reputat istoric iesean, mai ca nu a lesinat cind a vazut ce ineptii au produs domnii desemnati sa formuleze subiectele examenului de titularizare. Li s-a cerut candidatilor – si asa stresati peste masura datorita concurentei – sa scrie despre continuitatea populatiei autohtone intre secolele VII si XIII si despre formatiunile politice din secolul IX-X, XI- XII. Apoi li s-a cerut sa descrie orasul medieval, pur si simplu, fara sa se specifice din ce zona a lumii. Aceste subiecte au fost catalogate drept aberante de catre prof. dr. Ioan Caprosu, pentru ca, a spus domnia sa, ceea ce li se cerea candidatilor nu avea nici o noima, deoarece in secolul VII se incheie procesul de formare a poporului roman si nu se mai pune problema continuitatii sale odata ce a luat fiinta; formatiunile politice au aparut abia in secolul XIII, iar ce fel de oras medieval trebuia descris – cel mediteranean – se dezvaluia doar corectorilor, in bareme, nu si candidatilor. Prof. dr. Ioan Caprosu nu a mai rabdat vazind atita incompetenta si si-a facut publica dezamagirea. Insa, cu siguranta, multor profesori le-a venit rau vazind cum isi bat unii joc de meserie. Ce s-ar putea spune despre persoanele din minister – ale caror nume sint tinute in taina de oficialii MEN – care au intocmit aceste subiecte cu caracter national, destinate selectarii unor profesori titulari? Ori sint foarte bine pregatite, numai ca erau dupa un chef prelungit, ori au fost aduse de pe strada si au fost intrebate daca nu vor sa intocmeasca niste subiecte la istorie.
Inca o data se dovedeste faptul ca criza de competenta prin care trece un minister denumit al Educatiei este alarmanta. Cu riscul de a ne repeta, trebuie sa amintim ca aproape nu a existat examen in aceasta vara in care sa nu fie greseli grosolane la alcatuirea subiectelor sau baremelor. Desigur, incompetenta nu ocoleste nici o institutie publica, nici o firma si, in general, nici o comunitate. Insa, de obicei, cei care conduc institutiile respective iau masuri imediat, daca tin la prestigiu. Ce putem constata la Ministerul Educatiei Nationale? In primul rind, domnul ministru Andrei Marga nu da semne ca ar fi la curent cu inexactitatile si defectiunile aparute si anul acesta si anul trecut la examene. Daca domnia sa ar fi stiut ceva despre greselile mai vechi in subiectele concepute de ministerul pe care il conduce, ele ar fi fost eliminate iar anul acesta subiectele ar fi fost impecabile. O alta varianta ar fi ca domnul ministru stie de greseli, insa nu-l intereseaza, ceea ce este putin probabil. Cel mai plauzibil ar fi ca Andrei Marga stie, dar nu poate face nimic. Domnia sa este obligat sa inghita dezmatul intelectual al unora dintre subordonatii sai, pentru ca, pur si simplu, nu are puterea sau poate vointa sa scape de incompetentii care paraziteaza ministerul. Acest lucru tradeaza faptul ca, desi Andrei Marga se straduieste sa impuna o reforma dinamica in teritoriu, ministerul pe care il conduce este caracterizat de imobilism. Aceasta concluzie se poate trage si din declaratiile purtatorului sau de cuvint, Mircea Muresan, care nu a recunoscut nici o greseala. Deci cei care au facut aceste greseli vor incasa in continuare salariile alimentate de contribuabili si vor gresi si pe viitor subiectele de examene. Daca nu am fi in Romania, aceste lucruri ar fi catalogate drept foarte grave. Nimeni nu ar ride de asa ceva. Insa, deoarece ne aflam aici, mai recitim "operele" facatorilor de subiecte de examene de la MEN, ne mai distram putin si dupa aceea ne culcam, cu gindul la reforma minunata a domnului ministru Marga. Pentru moment, nu se intimpla nimic. Insa, atentie la istorie; aceasta nu se culca si nici nu uita.
(Silviu Labes)