Ora exacta. La Tirgoviste

De-abia in ultimele saptamini, oamenii de la ziarele ce apar in orasul orei exacte au scos in evidenta un adevar limpede ca lumina zilei de mai multi ani: ca, in afara fotbalului si rugbiului, in toate sporturile pe echipa se manifesta hegemonia provinciei. Sa recapitulam: voleibalistii din Constanta si voleibalistele din Galati, handbalistele din Rimnicu Vilcea si handbalistii din Constanta, hocheistii (si hocheistele!) din Miercurea Ciuc sint deja campioni. La baschet se disputa in aceste zile finalele, intre Ploiesti si Pitesti (la masculin), Tirgoviste si Arad (la feminin). Poloistii din Oradea se arata a fi cei mai buni; doar la rugby, cele doua echipe bucurestene, Dinamo si Steaua, au primele sanse in semifinalele cu baietii solizi din Arad si Baia Mare. La fotbal, se stie, dominatia Capitalei ramine aproape intacta, in ciuda eforturilor merituoasei echipe CFR Cluj.
Cele scrise mai sus nu reprezinta noutati si autorul acestor rinduri a mai abordat, odata, aceasta problema, nutrind speranta ca, intr-o buna zi, acest fenomen se va extinde si asupra sportului-rege. Deocamdata, insa, este greu de prevazut o astfel de evolutie, intrucit se pare ca tocmai hegemonia fotbalului in Bucuresti (mai mult decit hegemonia Bucurestiului in fotbal) muta polii performantei celorlalte sporturi in afara orasului numarul 1 al tarii.
Echipele de fotbal Dinamo, Steaua si Rapid sint foarte bine sustinute financiar si beneficiaza de o popularitate extrema. Sau, mai degraba, relatia cauza-efect este inversa: interesul iesit din comun de care se bucura cei trei granzi bucuresteni atrage tot mai multi sponsori. In provincie, desi se fac eforturi uriase pentru fotbal, exista constiinta faptului ca o concurenta reala impotriva celor trei este la limita posibilului. Fotbalul inghite sume uriase de bani si nu intotdeauna cu efect imediat. Exemplul cel mai nimerit nu este reprezentat de bijbiielile timisorene din ultimii ani, ci de FC Arges Pitesti, echipa care retrogradeaza tocmai in sezonul primei investitii private cu adevarat serioase.
Tocmai de aceea, oamenii de afaceri din diferite orase nu se incumeta sa toace bani pentru o echipa de fotbal care poate ajunge, eventual, in Cupa Intertoto, preferind celelalte sporturi cu mingea, care creeaza imagini frumoase pe sume mai putin consistente. Nu intimplator, dintre orasele care detin campioanele enumerate in primul paragraf, majoritatea nu au echipe de fotbal in primul esalon.
Am spus mai sus ca dominatia fotbalului in Bucuresti determina expulzarea celorlalte sporturi in provincie. Meciurile de baschet, volei, handbal etc. programate in Capitala se disputa intr-un perfect anonimat, pe cind in provincie acestea umplu salile. La intilnirile internationale de rugby ale Romaniei vin pe "Steaua II" maximum 100 de spectatori, dar un meci al "stejarilor" disputat la Iasi reprezinta o sarbatoare, atit in teren, cit si in tribune. Nu intimplator, rareori se intimpla ca meciuri importante ale nationalelor de baschet, handbal sau volei sa se joace in Capitala, ba chiar si unele echipe de frunte bucurestene isi programeaza meciurile din Cupele Europene in provincie, mizind pe o sustinere mai ampla din partea publicului. (Cazul mutarii nationalei de fotbal pe la Constanta si Timisoara are alte explicatii). Ba chiar exista orase in Romania in care fotbalul nu se afla pe primul plan, cazul Miercurea-Ciuc si Birlad, unde hocheiul si, respectiv, rugbiul, sint adevaratele sporturi rege!
Nu numai spectatorii bucuresteni pacatuiesc prin neglijarea acestor sporturi care, sustinute corespunzator, ar putea obtine performante mai rapide si mai mari decit fotbalul. "Je m’en fiche-ismul" bucurestean in ale extrafotbalului se reflecta perfect in mass-media. Daca vrei sa afli mai multe amanunte despre partidele din campionatele celorlalte sporturi, trebuie sa cauti mult si bine paginile de internet ale ziarelor locale, pentru a-ti crea o imagine completa. Aceasta pentru ca etapele respective sint inghesuite, in citeva rinduri, in marile cotidiane de sport din Bucuresti.
Asa ca hegemonia provinciala in sporturile de echipa (cu exceptia fotbalului) este pe deplin justificata. Chiar daca doresc performanta in fotbal, provincialii nostri o considera utopica si se bucura de ceea ce pot avea, in timp ce la Bucuresti aceste sporturi sint veritabile "oi negre". Prin aceasta, nu neglijam semnalele venite de la Cluj in privinta unei posibile rasturnari de situatie si in sportul cu balonul rotund, dar aceasta n-ar schimba datele problemei. In Bucuresti, Steaua, Dinamo si Rapid vor fi mereu pe primul plan (in tribune si in mass-media), chiar daca acestea s-ar clasa de la locul X in jos!