Pacientul iesean

Ultima conferinta de presa a Casei Judetene de Asigurari Sociale de Sanatate a marcat oficial incheierea mandatului de presedinte al lui Adrian Butuca si inscaunarea sindicalistului Mircea Ursu. Un moment in care, potrivit ritualului deja cunoscut, fostul presedinte prezinta bilantul activitatii sale, in timp ce cel care-i urmeaza isi face cunoscut planul dupa care se va ghida in viitor. Am avut parte numai de un bilant, pentru ca viitorul presedinte, confuz, dind senzatia ca este complet nepregatit pentru noua sa functie, a avut o prestatie stearsa, lipsita de coerenta. Evolutia stearsa a lui Mircea Ursu l-a pus intr-o lumina si mai favorabila pe charismaticul si narcisiacul Adrian Butuca, cel care, cu privirea tintuita trist pe hirtiile din fata sa, a spus ca la teatru: "As fi vrut, la despartire, sa va ofer un pahar de sampanie, dar mi-am dat seama ca nu aveam de ce. Plec de aici infrint".
Cit de bun presedinte a fost Adrian Butuca este greu de apreciat, atit timp cit nu exista termen de comparatie si nici posibilitatea de a-l fi vazut la treaba atunci cind nu mai sint bani. Pentru ca Adrian Butuca a parasit presedintia CASS exact in momentul in care s-a ajuns la fundul sacului. Ori, cind sint bani destui, toti sefii sint buni. Diplomat, el a avansat ideea ca pleaca pentru ca nu este agreat de presedintele de la Bucuresti, Alexandru Ciocilteu, deoarece a cerut bani pentru Sanatatea ieseana. El a lasat de inteles ca prezenta sa in functia de presedinte ar atrage antipatia Bucurestiului, care s-ar reflecta in bugete diminuate. Este posibil sa fi fost, in parte, si asa, cum este posibil ca sa avem de-a face cu o masca eroica a lasitatii.
Cert este ca, in opinia cadrelor medicale, Adrian Butuca s-a sacrificat, iar Adrian Ionel, cel care l-a inlocuit aproape patru luni, s-a facut de ris. In locul elegantului Adrian Butuca a venit agronomul Adrian Ionel – total lipsit de diplomatie – cel care a reusit rapid, prin decizii abuzive si contradictorii, sa-si ridice in cap toata suflarea medicala, fie ca a fost vorba de medici, farmacisti sau cadre medii. Dind dovada de un amestec ciudat de sinceritate si naivitate, Adrian Ionel recunoaste cu nonsalanta ca el a preluat functia de presedinte pentru ca nu avea cine sa o faca. "Stiam ca ma expun, dar nu mai avea cine sa conduca la Casa", ofera el, fara sa vrea, imaginea competentei manageriale de la CASS.
Bucuria si interesul de a fi, aproape patru luni, presedinte le-a platit scump. Aflat in permanent conflict cu lumea medicala, el a reusit sa-si deranjeze chiar si colegii de partid, care l-au sanctionat prompt, pentru ca le strica imaginea. "De pe un loc fruntas pe listele PDSR am ajuns pe locul 9", spune Adrian Ionel, nedumerit de reactia sefilor de partid vizavi de prestatia sa la Casa de Asigurari.
In ce-l priveste pe Butuca, nu trebuie sa-i plinga nimeni de mila. Nici de acum incolo nu pare sa aiba motive de ingrijorare privind lumina in care va ramine activitatea sa la CASS.
Nesigur si lipsit de orice viziune manageriala, proaspat investitul Mircea Ursu nu poate reprezenta, deocamdata, vreun pericol. De altfel, dupa declaratiile date si atitudinea usor servila abordata fata de fostul presedinte, Mircea Ursu pare sa certifice zvonurile ca cel care va conduce, din umbra, va fi tot Adrian Butuca.
Daca acest lucru este bine sau rau, ramine de vazut. Oricum, este, cu certitudine, trist. Este trist, pentru ca la conducerea unei institutii atit de importante nu exista oameni priceputi, care sa gestioneze si chiar sa reuseasca sa faca bani pentru ieseanul bolnav. Ieseanul bolnav care, indiferent daca presedinte este Butuca, Ionel sau Ursu, beneficiaza de medicamente compensate in valoare medie de 4.000 de lei. Multi dintre ieseni probabil ca nici nu vor afla despre schimbarea facuta sau poate ca nici nu-i intereseaza. Ceea ce-i intereseaza pe ei este gasirea unor solutii care sa le ofere posibilitatea de a beneficia de asistenta medicala in conditii civilizate si de medicamente pe care sa si le poata procura la preturi accesibile.
"Regele a murit. Traiasca regele! Numai nebunii s-au bucurat, pentru ca vremurile ce aveau sa vina erau si mai tulburi", scria intr-una din cartile sale Alexandre Dumas. Ieri, la Casa de Asigurari, au fost peste douazeci de reprezentanti ai majoritatii formatiunilor sindicale din Sanatate. Nici unul nu s-a bucurat. Sau, daca s-a bucurat, si-a zis: "Zimbeste, miine va fi mai rau". (Mihaela CANANAU)