Primul examen comunitar

Dupa ce digul iazului de decantare a minereului steril apartinind Exploatarii Miniere Baia-Borsa a cedat, Romania a ajuns din nou in centrul atentiei presei internationale. "Un nou dezastru ecologic", au anuntat toate ziarele importante ale Europei, relatind despre poluarea Tisei cu metale grele, la sase saptamini dupa ce acelasi riu fusese "ucis" cu cianuri provenind tot din Romania. "Nu mai putem vorbi despre un accident, ci despre o neglijenta cronica", au decis autoritatile ungare, care au anuntat ca, de data aceasta, vor protesta energic in fata organismelor internationale fata de modalitatea in care Romania intelege sa trateze problemele de mediu.
Autoritatile romane s-au straduit sa reactioneze cit mai adecvat. Au aratat transparenta, au luat masurile de urgenta necesare si si-au manifestat disponibilitatea sa discute onest problema despagubirilor. Au atras insa atentia si asupra faptului ca starea proasta a mediului in zona Tisei nu este cauzata doar de poluarea
din sursa romaneasca si ca isteria mediatica poate induce o imagine falsa asupra proportiilor celor doua accidente.
Una peste alta, modul frust in care agentiile de presa internationale relateaza despre cele doua cazuri grave de poluare traduce o realitate. Romania este unul dintre cei mai mari poluatori din zona est-europeana, iar autoritatile romane trateaza problemele de mediu intr-o maniera superficiala. In contrast, Ungaria, alaturi de Cehia, este tara din zona care a luat cele mai eficiente masuri in materie de protectie a mediului. In Romania, in ciuda faptului ca exista norme ecologice stricte si institutii care sa se ocupe cu punerea lor in aplicare, protectia mediului este privita ca o problema de importanta secundara. Pentru cei
mai multi este un lux, o preocupare frivola ("o fandoseala"). Este a cincea roata la caruta. Intr-o logica "a prioritatilor", la moda acum la noi, paleste in fata unor probleme grave, ca saracia si inflatia. Din acest motiv, aplicarea efectiva a normelor ecologice nu se produce decit accidental. Cultura ecologica este in Romania intr-un stadiu rudimentar. Nici o organizatie neguvernamentala, nici un partid ecologist nu si-a facut auzita vocea in ultimele saptamini.
Alta este situatia in Ungaria, unde numeroase organizatii au protestat fata de "neglijentele" Bucurestiului si Budapestei. La vecinii nostri, miscarea ecologista si-a capatat legitimitatea inca de pe vremea regimului comunist. Cind Budapesta a intentionat sa construiasca un baraj grandios, in colaborare cu Cehoslovacia,
s-au inregistrat numeroase proteste din partea ecologistilor din cele doua tari. Miscarea ecologista s-a legitimat ca apartinind "societatii civile" care lupta, pe diferite cai, impotriva regimului. Dupa caderea comunismului, Ungaria a tinut sa se apropie cit mai mult de standardele europene de protectie a mediului,
asa incit ecologia a intrat in zona publica de dezbatere. Cele doua accidente din Romania au intervenit intr-o perioada in care problemele ecologice sint luate foarte in serios, in tot Estul Europei, in negocierile de aderare la UE. In fine, mai exista un factor defavorabil Romaniei.
Riul Tisa, pe linga ca este o sursa de venit pentru sute de mii de maghiari, joaca, in constiinta lor, un rol foarte important. Este riul cintat de poetul national al maghiarilor, S?ndor Pet?fi, riul "arhetipal" al Ungariei, care, inainte de Trianon, era un riu in exclusivitate maghiar.
Toate aceste aspecte trebuie luate in seama pentru a interpreta reactia maghiarilor fata de cele doua catastrofe ecologice. Exagerarea nu este atit urmare a unei adversitati "istorice" fata de romani, cit rezultatul unei sensibilitati speciale, ale carei coordonate le-am schitat mai sus. Apoi, trebuie sa admitem ca imaginea
proasta a Romaniei este mai degraba un efect al unor astfel de scandaluri si nu o cauza care impune grila de interpretare a evenimentelor.
Cele doua catastrofe ecologice au aratat foarte bine cum problemele Romaniei pot fi si problemele celorlalti. Au constituit o prima confruntare concreta a romanilor cu discursul "comunitar". Au fost primul examen european practic dat de Romania. Deocamdata, prestatia "responsabila" a autoritatilor romane a vizat doar obiective de imagine. In continuare, sa speram ca nota zece luata de Bucuresti la capitolul "onestitate" va fi dublata de acelasi calificativ la capitolul "aplicare efectiva a normelor ecologice". (Adrian CIOFLANCA)