Ramine reforma educatiei fara suporteri?

Sa calculam impreuna: in ultimii doi ani, cite zeci de mii de studenti au produs fabricile de diplome din Romania, citi analfabeti au parasit cursurile, cite sute de mii de copii au terminat scoala acuzind ca nu le foloseste la nimic pe piata muncii sau in viata? Estimati si va ingroziti. Ar fi bine sa va asteptati si la mai multi ani, dupa ce Curtea Constitutionala a decis ca asumarea raspunderii Guvernului pe legea Educatiei nu este constitutionala si ca ea trebuie dezbatuta in Parlament.

Realitatea este ca a duce legea in Parlament, cu interesele actuale, cu grupurile de lobby, inseamna sa nu modifici decit formal ansamblul, ca sa te faci ca dezbati. A multumi si interesele de la universitati tip "Spiru Haret", a proteja un business extrem de rentabil, a tolera si nepotismul, a pastra intacte criteriile de evaluare si avansare, a mentine pirghiile politizarii cit incape nu se poate in paralel cu obiectivul de a scoate domeniul din tipare puse la punct in 20 de ani, neadaptate la societate si econonomie. Cum sa faci reforma tocmai cu parlamentarii care au conceput sistemul de invatamint preuniversitar cu obiectivul ca majoritatea elevilor sa devina cotizanti prin taxe in invatamintul superior? De-a lungul anilor ei au desfiintat, treptat, testele nationale, examenele de capacitate, tezele unice, scolile de arte si meserii, examenele de admitere la liceu, iar bacalaureatul devenise un act de prezenta. Rezultatul? Fara nici o calificare reala dupa terminarea liceului, tinerii s-au aruncat in bratele facultatilor, dupa ideea ca diploma aduce si un salariu mai mare. Interesele obscure fac ca acest sistem sa pacaleasca elevii.

Cum se explica decizia Curtii Constitutionale? Petre Lazaroiu, propus de Presedintie la CCR, omul care a inclinat definitiv balanta, este parte a sistemului, un judecator care ar fi trebuit sa se recuze din cauza, pentru ca este lector la Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir", direct pusa in discutie de proiectul Legii Educatiei. "Dimitrie Cantemir" este o universitate-veriga a fabricii de diplome in care Petre Lazaroiu este o piesa de baza. (Faptul ca acest om si-a vazut direct pusa in discutie cariera, activitatea, poate fi o mai buna explicatie decit aceea ca Traian Basescu a incercat sa grabeasca sfirsitul Guvernului Emil Boc prin interventii ilogice de culise.) Multiplicati motivatia unui astfel de om cu interesele mult mai marunte si obscure ale parlamentarilor, unii dintre ei prinsi, altii avansati de acest sistem, pentru a intelege de ce Parlamentul este o adevarata groapa a leilor, menit sa protejeze una dintre afacerile deplin transpartinice si profitabile din Romania.

Daca mutilarea legii in Parlament si adaptarea diverselor interese este previzibila, o problema neasteptata apare la orizont: diminuarea considerabila a sustinerii reformiste din partea societatii civile, in buna parte alcatuita din universitari. Bacalaureatul din 2010 a fost un soc pentru invatamintul superior, fiindca numarul de inscrisi a scazut considerabil. La facultatile de stat cu studenti putini, in mod traditional, abia au fost ocupate locurile fara taxe, iar facultatile mai bogate au ramas fara un numar considerabil de cotizanti. In conditiile unei examinari care sa trieze elevii mai aproape de adevarata valoare, cum a fost bac-ul supervizat de ministrul Daniel Funeriu, cit si a scaderii demografice, o buna parte a universitarilor isi pun intrebari cruciale pentru urmatorii ani. Ce facem? Raminem fara studenti? Multe posturi didactice risca sa dispara. Va imaginati, asadar, presiunile din interiorul sistemului impotriva unei legi care ar putea goli universitatile de stat si le-ar falimenta pe cele private. In conditiile de acum, nu numai ca reforma educatiei are adversari in Parlament, dar poate pune surdina unor suporteri vocali, bine intentionati, din sistem.