Profesorii, platiti mai prost decit racanii

Si atunci, de ce fac greva profesorii? Raspunsul e foarte simplu si il ofera nu doar sindicalistii, ci si statisticile „bunastarii” din Romania. Fac greva pentru ca s-au saturat sa fie platiti mai prost decit majoritatea bugetarilor. Pentru ca nu mai pot accepta sa cistige dupa cinci ani de facultate si 15 ani de munca cit un debutant cu studii medii din jandarmerie sau administratie. Profesorii protesteaza acum impotriva tratamentului dispretuitor si desconsiderant al guvernantilor. 

Cadrele didactice ar trebui sa se angajeze ca jandarmi, politisti sau functionari publici daca vor sa aiba un trai decent. In fata celor trei categorii de salariati, remuneratiile dascalilor sint considerate jignitoare. Acesta a fost de altfel si argumentul pe care l-au adus sindicalistii guvernantilor in fiecare an de proteste si negocieri.

„Sintem o categorie salariala discriminata. Uitati-va in alte sisteme ale statului ce salarii se cistiga si faceti o comparatie cu invatamintul. Salariile noastre sint mizerabile“, a spus Violeta Amariei, liderul judetean al Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamint.

Si, intr-adevar, in comparatie cu invatamintul, un post de jandarm este mult mai tentant sub aspectul salariului, de peste 8 milioane de lei vechi in mina pentru un proaspat angajat, care face misiuni simple de paza in post. Un profesor debutant, aflat in primul an la catedra, poate doar visa la aceasta suma.

In acest moment, salariul net al unui profesor debutant, dupa patru ani de facultate, este de 5,2 milioane de lei – cu aproape 3 milioane mai mic decit cel al unui jandarm proaspat absolvent de liceu. Insa, salariul unui jandarm aflat in primii ani de cariera poate urca si pina la 15 milioane de lei daca acesta participa la misiuni care implica un grad mai mare de periculozitate.

Cum un debutant din invatamint nu poate beneficia de salariu de merit sau de spor de vechime, leafa acestuia poate creste doar prin indemnizatia de dirigentie, de 10%, ceea ce inseamna un plus salarial de 500.000 de lei, leafa urcind astfel la aproximativ 5,7 milioane in mina.

Salarii la fel de mari ca cele ale jandarmilor au si politistii de frontiera. Acestia cistiga aproximativ 9 milioane de lei vechi in mina, fara sporuri, inca din primul an de angajare. Mai mult, politistii de frontiera isi ridica salariul inainte de a incepe sa munceasca, mai exact, din perioada celor citorva luni de scolarizare.

10 -12 milioane de lei net dupa 20 de ani de munca

Salariul unui debutant din invatamint este mult mai mic si decit al unui debutant din Prefectura. Un consilier sau un referent cistiga lunar in mina 6,5 milioane de lei. La aceasta suma se adauga insa norma de hrana si orele suplimentare, de peste 4 milioane, salariul net ajunging la 10 milioane de lei.

Salariile debutantilor Jandarmeriei, Politiei de Frontiera sau ai Prefecturii se obtin in invatamint abia dupa 10 – 15 ani de munca si numai dupa adaugarea sporurilor. De exemplu, un profesor cu gradul didactic II si 14 ani vechime in invatamint are salariul de incadrare net de 7 milioane de lei. Leafa poate urca insa la 10 milioane dupa ce la aceasta s-au adaugat salariul de merit, sporul de stabilitate, indemnizatia de dirigentie si orele suplimentare.

De altfel, 10-12 milioane de lei reprezinta si suma pe care o primesc in prezent cea mai mare parte a dascalilor cu o vechime de aproximativ 20 de ani de munca si cu tot cu sporuri. Salariul cel mai mare pe care il poate obtine un profesor cu vechime maxima, de 35-40 de ani, cu sporuri, inclusiv cu gradatie de merit, atinge 18 milioane de lei net. Acest nivel salarial corespunde insa unui numar redus de cadre didactice. In Iasi, din cei aproximativ 10.000 de dascali, doar 1%, adica aproximativ 100 de cadre, iau acesti bani.

Cei mai saraci dintre bugetari: in 2001, un politist cistiga dublu decit un profesor

Profesorii reprezinta de ani de zile saracimea bugetarilor. In 2001, de exemplu, la un an dupa greva care le-a adus cadrelor didactice cea mai mare crestere salariala aplicata vreodata – de 80% -, dascalii aveau in continuare cele mai mici salarii din sistemul bugetar.

In 2001, un profesor cu o vechime de sase ani si cu gradul II lua un salariu de 2,5 milioane de lei, in timp ce un politist cu aceeasi vechime lua in mina 5 milioane. Aceasta suma nu o ridica nici macar un profesor cu gradul I si 30 de ani vechime, care avea un salariu net de 4,7 milioane de clei. Cele mai mari salarii le luau in 2001, ca si acum, angajatii din justitie.

La acea vreme, magistratii ridicau lunar intre 6,5 si 11 milioane de lei net, in functie de gradul instantei unde isi desfasurau activitatea – cele mai mici fiind la Judecatorii si cele mai mari la Curtea de Apel – si de vechimea in munca. Pe linga aceste sume insa, magistratii care detineau si functii de conducere beneficiau ca si acum de o bonificatie de inca citeva milioane de lei lunar.

 Cum au evoluat in ultimii ani salariile dascalilor

Salariile profesorilor, chiar si ale celor cu 20 de ani vechime, s-au situat in permanenta sub nivelul salariului mediu pe economie. In 2000, aceasta situatie s-a mentinut chiar si dupa greva din acel an, in urma careia profesorii aproape si-au dublat lefurile. „Am obtinut atunci cea mai mare crestere salariala din ‘90 incoace: 80%“, a spus Violeta Amariei, lidera judeteana a FSLI. Asa s-a ajuns in septembrie 2000 ca un debutant sa cistige un salariu brut de 1,7 milioane, iar un profesor cu gradul didactic I si vechime de 14 ani sa ridice 2,4 milioane lei, plasindu-se chiar si asa sub salariul mediu pe economie, de aproximativ 3 milioane lei. Aceeasi situatie s-a mentinut si in anii urmatori.

De exemplu, in decembrie 2003, salariul mediu brut pe economie a fost, potrivit Institutului National de Statistica, de 6,8 milioane de lei, in timp ce un profesor cu o vechime de 20 de ani si gradul didactic I cistiga 4,9 milioane de lei brut.  Din 2005 insa, profesorii cu experienta de peste 18 ani in invatamint reusesc sa egaleze sau sa depaseasca salariul mediu brut pe economie, de 9,7 milioane de lei in octombrie 2005. De exemplu, un dascal cu 20 de ani vechime si gradul I avea in octombrie 2005 un brut de 9,8 milioane de lei. La fel se intimpla si in acest an. Salariul unui profesor cu 22 de ani vechime in invatamint si gradul I este de 11 milioane de lei, cit este si salariul mediu brut pe economie.

Nemultumirea ramine insa a debutantilor, care se situeaza mult sub media pe economie. In octombrie 2005, de exemplu, un debutant citstiga 6,1 milioane de lei brut, iar in 2006 ia 7,2 milioane de lei brut. Si anul trecut si acum, debutantii cistiga cu aproximativ 3 milioane mai putin decit mediul brut pe economie. Nemultumirile cadrelor didactice se refera si la diferentele mari dintre salariile lor si cele ale altor categorii de bugetari.  

Preparatori cu lefuri de maturatori

La nivelul de incepatori, invatamintul superior nu se diferentiaza prea mult, din punct de vedere salarial, de cel preuniversitar. De fapt, un preparator universitar, in primii trei ani de activitate, nu se diferentiaza prea mult nici de lucratorii de la „Salubris“. Desi lucreaza si cite 12 ore pe zi si sint implicati in proiecte importante de cercetare, cele mai multe cadre universitare debutante nu cistiga mai mult de 6,5 milioane net pe luna.

Cristian Enachescu, asistent universitar al Facultatii de Fizica din cadrul Universitatii „Al.I. Cuza“, este clasat printre primii tineri cercetatori din tara, fiind cistigatorul mai multor proiecte de cercetare. Cu peste patru ani de activitate didactica si numeroase rezultate in cercetare, salariul sau abia depaseste suma de 6 milioane de lei net.

Profesorii universitari – ale caror salarii ajung la zeci de milioane de lei – recunosc si ei ca retributia debutantilor este o reala anomalie a sistemului de invatamint. Daca in anii ‘70 -’80, cu un salariu de preparator se putea lua masa zilnic la restaurant sau se puteau cumpara zeci de carti lunar, astazi un astfel de salariu abia ii mentin la limita subzistentei.

„Imi aduc aminte, in primul meu an in invatamint am mincat zi de zi, la prinz si seara, timp de mai bine de un an la restaurant. Astazi, pentru preparatori sau asistenti, restaurantul este mai degraba un lux“, spune prof.dr. Gheorghe Grigoras, decan al Facultatii de Informatica de la Universitatea „Cuza“.

Cu salarii nete cuprinse intre 5,5 si 6,5 milioane de lei vechi, debutantii din invatamintul superior au constituit si tinta celor mai consistente majorari salariale acordate de Guvern dupa greva de trei saptamini din noiembrie 2005. In incercarea de a se normaliza situatia financiara a debutantilor, salariile acestora au fost majorate cu pina la 18,83%, ceea ce inseamna un cistig brut de doar 1,2 milioane de lei vechi. Astfel, de la 6.620.000 de lei brut in octombrie 2005, preparatorii cu pina la trei ani vechime cistiga din septembrie 2006 un salariu brut de 7.820.000 de lei vechi.

„Cind s-au negociat cresterile salariale la greva din noiembrie 2005, s-a avut in vedere ca cele mai mari majorari sa fie aplicate asistentilor si preparatorilor care au cele mai mici salarii. Astfel ca unele cadre didactice, cu o vechime mare in invatamint, au avut cresteri salariale de doar 5%, in timp ce pentru preparatori s-au aplicat majorari de 18%“, a explicat prof.dr. Stefan Grigoras, liderul de sindicat al Universitatii Tehnice „Gh. Asachi“.

Debutantii invatamintului universitar au ramas insa „codasii“ sistemului salarial de invatamint superior, dar si ai celui bugetar in general, asa cum au si fost in ultimii ani. Astfel, in 2004, un preparator sau asistent avea un salariu brut de doar 4,4 milioane de lei vechi, adica mai putin de jumatate din salariul mediu brut inregistrat la nivel de tara, care in acel an era de 9,7 milioane de lei vechi.

„Handicapul“ nu a putut fi recuperat nici in 2005, cind un debutant cistiga 6,6 miliarde de lei vechi, cu aproape trei milioane mai putin decit salariul mediu brut de 9,74 milioane. In 2006, nici majorarile salariale acordate de guvern nu au reusit sa remedieze situatia acestor categorii didactice. Cu un salariu brut de 7,8 milioane lunar, debutantii mai au nevoie, se pare, de inca trei greve generale pentru a ajunge la nivelul salariului mediu din acest an, de 11 milioane de lei vechi.

„Cind cerem noi, dereglam inflatia, iar primele de vacanta ale functionarilor, nu“

Cresterile acordate in 2006 nu sint nici pe departe suficiente pentru a reda invatamintului locul pe care il merita, considera sindicalistii. De fapt, dupa ce in luna noiembrie a anului trecut au suspendat activitatea didactica si au negociat cu guvernantii timp de aproape o luna, majorarile acordate in 2006 sint considerate a fi doar o bataie de joc. Practic, salariile din invatamint nu au crescut cu 11,83%, ci doar cu 0,83%, in raport cu celelalte sectoare bugetare.

„Ne pacalesc ei pe noi ca ne-au majorat salariile cu 11,83%. De fapt, toate categoriile bugetare, cu exceptia invatamintului, au avut salariile marite in 2006 cu 11%. La ceilalti s-a considerat indexare. In invatamint nu s-a mai acordat indexarea, dar au crescut salariile cu 11,83%, ceea ce este practic acelasi lucru. Cu aproape o luna de greva si negocieri, noi nu am obtinut decit 0,83%, fata de ceilalti bugetari“, a spus prof.dr. Stefan Grigoras. Profund nemultumiti de ceea ce au obtinut dupa greva de anul trecut, sindicalistii si-au pregatit deja noi solicitari.

Pentru anul 2007, s-a cerut o crestere salariala de 30%, insa guvernantii nu au fost dispusi sa acorde mai mult de 18%. O majorare mai mare ar fi „dereglat“ sistemul economic romanesc, producind o crestere prea mare a inflatiei, au argumentat ei. Guvernantii nu au fost insa la fel de „precauti“ atunci cind au votat fondul alocat din bugetul de stat in 2007 pentru primele de vacanta ale functionarilor publici – atrag atentia sindicalistii. Astfel, in 2007, vacantele functionarilor va costa bugetul de stat 2.513 miliarde de lei vechi.

Cei mai fericiti vor fi functionarii publici de la Consiliul Concurentei, care vor beneficia de o prima de vacanta de 54,8 milioane de lei vechi. „Este incredibila atitudinea guvernantilor. Cind noi solicitam o crestere salariala de 30%, ni se spune ca nu se poate pentru ca ar provoca o inflatie prea mare. Pe de alta parte, se aproba un buget pentru primele de vacanta de mii de miliarde. Oare acest buget nu afecteaza inflatia?“, se intreaba retoric Stefan Grigoras. 

Ce revendica sindicalistii din invatamint

 Acum, sindicalistii din Iasi au intrat din nou in greva. Deocamdata doar una japoneza, de avertisment. Principalele revendicari includ: alocarea pentru invatamint in 2007 a unui procent de 6% din PIB, conform Legii invatamintului, elaborarea unei noi legi a salarizarii pentru categoriile bugetare (dupa cum a fost specificat in protocolul incheiat intre guvernanti si sindicalisti in noiembrie 2005), dar si aplicarea cresterilor salariale promise pentru 2007 si personalului nedidactic.

Sindicalistii sustin ca aceasta greva este determinata, de fapt, de nerespectarea unor acorduri de catre guvernanti. Astfel, alocarea pentru invatamint a unui buget reprezentind 6% din PIB este prevazuta si in Legea invatamintului pentru 2007. Numai ca, in ultimele zile, o noua ordonanta de urgenta amina acordarea acestuia abia pentru 2008. „Practic, noi cerem respectarea legii.

Legea invatamintului este o lege organica. Nu stiu daca ei o pot incalca chiar atit de simplu printr-o ordonanta de urgenta. De asemenea, elaborarea unei noi legi a salarizarii bugetarilor este, de fapt, punctul 7 din protocolul pe care guvernantii l-au semnat cu noi anul trecut, in noiembrie, pe care de asemenea nu l-au respectat.

In plus, refuzarea majorarii salariale pentru personalul nedidactic ni se pare o nedreptate. Ei au salarii foarte mici, cei mai multi doar minimul pe economie, care abia le ajunge sa supravietuiasca“, a mai spus prof.dr. Stefan Grigoras. Pentru ascultarea si indeplinirea revendicarilor, sindicalistii vor aplica astazi o noua metoda de convingere a guvernantilor: un referendum pentru inghetarea examenelor de an, a celor de licenta, masterat si chiar doctorat. Referendumul va fi initiat de astazi in toata tara.

Profesorii, maturatorii, ospatarii si postasii, la coada bugetarilor

 Rapoartele cu salariile medii pe ramura ale Institutului National de Statistica arata ca angajatii din Educatie sint printre cele mai prost platite categorii de bugetari.

Cu toate ca in septembrie 2006 salariul mediu net in invatamint ajunge la 9,17 milioane de lei, reusind sa depaseasca mediul net pe economie (8,6 milioane de lei), angajatii din Educatie ramin in continuare dezavantajati in raport cu o mare parte a bugetarilor.

De fapt, singurii pe care dascalii au reusit sa ii „intreaca“ din punct de vedere salarial sint lucratorii de la Salubritate (o mare parte dintre ei abia cu studii medii), care au salariul mediu net de 6,26 de milioane, pe angajatii din hoteluri si restaurante, cu 5,72 de milioane, si pe cei angajati in serviciile postale si de curierat, al caror salariu mediu ajunge la 7,27 de milioane.

Pe de alta parte, cadrele didactice sint net surclasate de bugetarii din domeniul energiei termice, electrice, gaze, unde salariul mediu net se mentine la 12,47 de milioane, de angajatii din domeniul telecomunicatiilor, cu un salariu mediu de 13,23 de milioane, dar si de functionarii din Administratia publica, cu 13,73 de milioane salariu mediu net lunar.

Desi au absolvit studii superioare si au multi ani de vechime la catedra, cadrele didactice din invatamintul romanesc sint practic mentinute la un nivel salarial echivalent studiilor medii.

Tariceanu si Hardau invita la calm si responsabilitate

Ministrul Educatiei, Mihail Hardau, si premierul Tariceanu au invitat ieri sindicalistii din Educatie la responsabilitate, indemnindu-i sa recunoasca faptul ca actualul guvern a facut cele mai mari eforturi pentru imbunatatirea sistemului de educatie din 1990.

Potrivit agentiei Mediafax, premierul a adaugat ca foarte multe sindicate din Educatie invoca salariile mici, uitind sa mentioneze de diferitele sporuri de care beneficiaza. La rindul sau, Mihail Hardau a spus ca este de acord „ca exista o disproportie evidenta intre valoarea alocarii pentru infrastructura si investitia in resursa umana“, dar politica salariala nu este de competenta sa. Hardau a mai spus ca va sustine cresteri salariale pentru personalul din invatamint. 

Calendarul protestelor din invatamint

2000: Anul grevei generale din invatamint cu cel mai mare impact. Fiind an electoral, dascalii au stat departe de catedra aproape trei saptamini, cerind dublarea salariilor. Au obtinut insa cea mai importanta majorare salariala din ‘90 incoace: 80%.

2002: Profesorii au apelat din nou la greva generala, de aceasta data pentru doar citeva zile. Revendicarile se refererau la marirea salariala cu 65%, acordarea tichetelor de masa si a unui fond anual de carte. In urma acordului dintre sindicalisti si guvernanti, s-a obtinut o marire salariala medie de aproximativ 20%.

2004: Protestele s-au limitat la pichetari, mitinguri si amenintari cu blocarea anului scolar. Dascalii au cerut majorari cu peste 50% a salariilor, un procent de 5% din PIB pentru Educatie, recalcularea salariilor profesorilor din 2001 pina in 2004, dupa ce s-a constatat ca grila de salarizare a fost intocmita gresit de Ministerul Educatiei. S-a obtinut recalcularea salariilor din cei trei ani si aplicarea unei noi grile de salarizare, care cuprinde gradatia de merit si indemnizatia de conducere in salariul de incadrare. De asemenea, s-a aprobat si o majorare salariala in medie de 26%.

2005: Aproape o luna de greva generala. Sindicalistii au cerut alocarea a 6% din PIB educatiei, dublarea salariilor din invatamint pina in 2007, elaborarea unei legi a salarizarii pentru angajatii din sistemul bugetar, fonduri pentru dotari si infrastructura. Pe hirtie s-a obtinut un 4,8% din PIB si 1% din PIB, acordat numai pe baza de proiecte si 11,83% marire salariala. 

V