Bioagricultura cistiga teren in Romania

Piata romaneasca a produselor agricole se afla in fata unei revolutii fundamentale care va ne va intoarce, hotarit, cu fata catre mama natura. Romanii sint pe cale sa se alinieze, si din acest punct de vedere, la conduita europeana, proprie acum numai lumii civilizate, care a constatat, cu stupoare, ca supraproductia agricola obtinuta din tehnologii avansate este daunatoare. Vestul civilizat practica si in momentul de fata un sistrem de agricultura superintensiva, bazat pe productii fizice fara precedent, bazat pe chimizare si inginerie genetica, domenii pentru care s-au dezvoltat industrii pe masura. Civilizatia de consum a ajuns, insa, la concluzia banala ca produse le de chimizare intra usor in plante, apoi in carnea animalelor si, de aici, in organismul uman. Impotriva chimizarii si a ingineriei gentice au aparut curente puternice de respingere. Tot Occidentul a gasit, insa, si cel mai simplu remediu: intoarcearea la natura, la produsele naturale. Pentru ca adeptii acestei solutii vor, insa, sa stie exact ce baga in gura, au creat institutii oficiale de certificare a productiilor biologice, fara de care un produs, oricit de natural, nu are nici o sansa pe piata. Romania este considerata o tara cu un potential urias in productia biologica. Lipsa organismelor de certificare face, insa, viata grea producatorilor. O parte din acest potential este dat flora spontana, de zonele izolate de "binefacerile" civilizatiei, dar si de saracia care lipseste agricultura romaneasca de tratamentele fitosanitare adecvate.
Pentru a contracara aceste tare, de citiva ani au aparut si la noi eforturi pentru a promova agricutura biologica. Un pas important, spun specialistii, este infiintarea organismelor proprii de certificare a productiei autohtone, pe care acum o practica mai ales institutii din Ungaria, dar si din Olanda, Franta, Germania sau Elvetia. Unii pasi sint deja facuti, chiar din zona Bacau.
Fructex a inceput cercetarile acum opt ani
In judetul Bacau, exista, in acest moment, un grup restrans de specialisti care au inceput sa se pregatesca din punct de vedere al cunoasterii normelor, regulilor, al schimbarii mentalitatii vizavi de agricultura biologica. Doi dintre ei sint dr. Ioan Viorel Rati – directorul societatii Fructex, si Lucian Stoian, de la Statiunea legumicola Bacau. "Noi am facut, deja, citeva discutii cu persoane cunoscatoare din organisme internationale de certificare, in intilniri care au avut loc cu specialisti din agricultura judetului – spune Ioan Viorel Rati. Dar am abordat si latura practica a domeniului si am pus la punct, pe terenurile societatii Fructex, tehnologii de cultura bio la specia mar, dupa opt ani de cercetare, tehnologie care acum se poate aplica. Am infiintat o cultura de meri pe opt hectare, in 1993 – 1994, care acum sunt pe rod, cultura in continuare urmarita si analizata". La Fructex, exista preocupari pentru material saditor pomicol bio, care va fi exportat,pentru ca si materialul saditor si semintele se certifica biologic. Societatea a facut deja export de mar cu rezistenta genetica la boli, in Germania, si are, in prezent, o piata. "Facem acest lucru de doi ani – a precizat Ioan Viorel Rati. E adevarat ca acum suntem intr-o perioada de conversie si nu mai trimitem acolo cantitati mari, ci la nivel de mii de pomi. Dar contam ca partener, in continuare. In plus, vrem sa transformam, incet-incet, pepiniera proprie in pepiniera bio, certificata, cu pomi bio. Nu conteaza suprafata. Noi avem 20 de hectare de teren afectat pentru aceasta pepiniera, cu asolament, dar campurile de formare sunt de 50.000 – 100.000 de pomi anual".
Catina baga bani buni in buzunarele cultivatorilor
Societatea Fructex s-a orientat, insa, si spre productia de fructe din flora spontana. Dupa partizi de marfa trimise, cu certificate bio, la export (in special zmeura), atentia specialistilor este atrasa, acum, de cultura dirijata de catina. Din flora spontana, catina poate fi considerata, prin excelenta, o planta bio. Dar, in acest moment, in ansamblul ei, este o specie care nu totdeauna corespunde din punct de vedere chimic cerintelor impuse de piata. Unele soiuri contin mai multa sau mai putina vitamina C, ulei sau caroten. Biotipurile sunt amestecate si este foarte greu pentru cineva, care se ocupa de recolta din flora spontana, sa dea un lot omogen, dintr-un sigur biotip care este cerut pe piata, pentru ca e bogat in caroten. "Este aproape imposibil – sustine directorul de la Fructex. Produsul este certificat bio, dar noi pe piata trebuie sa-l dam cu destinatie. De aceea, in Romania, practic, ar trebui sa existe culturi de catina. Pe terenuri degradate, cu panta, zece hectare, de exemplu, cultivate cu un anume biotip". In acest sens, La Fructex s-au facut cercetari. "Catina este usor de certificat ca productie, dar cercetarile noastre au mers in sensul de a inmulti, in pepiniera, biotipuri care au in spate caractere biochimice si de cultura foarte clare, pentru a crea partizi de marfa. In acest moment, avem si beneficiari care doresc sa infiinteze plantatii si acum le producem material saditor, certificat de bio, pentru ca ei sa faca export".
Se pregatesc primele structuri de certificare a productiei bio
Potentialul agricol biologic al Romaniei nu este suficient prin el insusi. Specialistii spun ca se impune formarea, cat mai rapid, a unei legislatii specifice pentru productia bio si a unui "Codecs Alimentarius", cum are Uniunea Europeana. "Noi nu putem certifica, acum, propria marfa – spune directorul general al societatii Fructex Bacau, dr. Ioan Viorel Rati, societate care a inceput cercetarile in domeniu acum opt ani. Este o mare paguba, si pentru producatori si pentru comercianti, pentru ca inseamna niste speculatii comerciale si preturi ireale. Orice marfa necertificata nu este recunoscuta si se vinde cum se vinde. Este nevoie sa cream organisme romanesti care sa ajunga sa certifice productia autohtona. Trebuie, deci, sa pregatim operatori si formatori de operatori. Noi nu-i oprim pe certificatorii straini, dar trebuie sai avem si pe ai nostri".
In acest moment, in Romania exista, la nivelul Ministerului Agriculturii, un colectiv multidisciplinar – agricultori, comercianti, economisti, juristi etc, persoane care stiu ce inseamna potentialul Romaniei in productia bio si care vor sa creeze un curent romanesc. Scopul lui este infiintarea unei fundatii care va atrage si va reuni energii care functioneaza dar nu sint legate. Aceasta fundatie va primi, probabil, o finantare din Elvetia, pentru a pregati strategia de dezvoltare romaneasca de certificare a productiei biologice proprii. In aceasta situatie, actiunea fundatiei este de durata medie, pina la trei ani. "In trei ani – ne-a declarat Ioan Viorel Rati, noi trebuie sa cream energii pentru a forma prima firma de certificare romaneasa. Exista un comitet de initiativa – membrii fondatori ai fundatiei -, prin care incercam sa atragem cit mai multe valori si energii, iar fundatia cred ca va functiona in decurs de o luna, cu toate motoarele in plin". (Petru DONE)
Miliardul, masura evaziunii fiscale in judetul Bacau
Firmele din judetul Bacau incalca legislatia fiscala in proportie de 90%, demonstreaza controalele Garzii Financiare Bacau. Dintre cele 535 de societati controlate de comisarii Garzii Financiare in perioada 15 septembrie – 15 noiembrie, 504 au fost prinse pe picior gresit si au fost amendate cu 1,3 miliarde de lei, iar patronii au fost obligati sa achite catre bugetul statului peste 11 miliarde de lei, reprezentind impozite si taxe neachitate. "Agentii economici din judet persista in anumite contraventii, cum ar fi incalcarea legii contabilitatii sau neintocmirea de declaratii catre organele fiscale", ne-a declarat Pavel Albu, comisar sef al Garzii Financiare din Bacau.
Suma cu care firme mici inseala, in numai citeva luni, bugetul statului, se invirte in jurul a un miliard de lei. Un caz descilcit de comisari a fost al firmei Mal Ml Impex SRL din Agas, administrator Mihai Boisteanu. In contabilitatea firmei figurau, in intervalul iunie 2000 – iunie 2001, mai multe facturi de piese de schimb si material lemnos, in valoare de 1,6 miliarde de lei, numai ca facturile erau emise de firme fantoma din judetul Bacau, dar si din alte judete. Practic, firma a facut cheltuieli neinregistrate in contabilitate, pe care le-a acoperit, fictiv, cu facturi false. Organele de control au corectat conturile de venituri si cheltuieli ale firmei si au stabilit ca Mal SRL are de achitat la buget aproape un miliard de lei, reprezentind impozit pe profit, Taxa pe Valoare Adaugata (TVA) si majorarile aferente.
In cursul controlului, comisarii au remarcat ca cea mai mare parte a facturilor false de la Mal proveneau de la o firma din Onesti, Fagul Forest SRL. Societatea figura ca ar fi livrat catre Mal lemn in valoare de aproape un miliard de lei, desi nu are nici o exploatare forestiera sau alte tranzactii comerciale care sa justifice vinzarea de lemn. Comisarii au controlat Fagul Forest SRL, societate care exista in scripte, dar nu are nici un document. Au fost luate la control formularele emise de firma, gasite la alte societati, si s-a stabilit ca facturierele au fost cumparate de la Melior SA, de Cristian George Berectki, cu domiciliul in Agas. "A fost o revelatie pentru noi, pentru ca George Berectki era administrator si la Damieli Serv SRL Agas, firma care, in iarna anului trecut, a vindut pe Valea Muntelui lemn in valoare de 6,5 miliarde de lei, fara sa poata justifica provenienta materialului lemnos. Cind am luat societatea la control, am avut surpriza sa constatam ca patronul a cesionat partile sociale unui individ din Cluj, care nici acum nu a fost gasit de politia si Garda Financiara Cluj", ne-a declarat Pavel Albu. In cazul Damieli Serv SRL, comisarii au stabilit un prejudiciu adus bugetului statului de peste sase miliarde de lei. Garda a facut pe 8 noiembriue, sesizare penala pentru George Berectki.
In ciuda a ceea ce s-ar putea crede, evaziunea fiscala nu mai este de multa vreme doar o practica a mafiotilor curajosi. Si femeile, indiferent de virsta, isi pot face din asta o obisnuinta. La 50 de ani, Sandu Viorica, din Bogdanesti, administratorul firmei Mona Lisa SRL Bacau, a dat o teapa la buget de un miliard de lei. Ea a facut cheltuieli din firma, pe care le-a acoperit cu sase facturi de transport international, toate emise de societati din Bucuresti, inexistente. "Ca sa justifice cheltuielile in alte scopuri, a inregistrat in contabilitate aceste facturi false de transport, numai ca nu a putut justifica si in ce scop a facut aceste transporturi", a precizat Pavel Albu. Prejudiciul a fost inscris si in sesizarea penala facuta de garda pe numele Vioricai Sandu.
Si Rodica Nechita, administratorul Marketdor Impex SRL din Comanesti a gasit aceeasi varianta pentru a-si baga niste bani in buzunar. In baza unoe facturi fiscale false, ea a inregistrat in contabilitate facturi prin care ar fi cumparat piese de schimb, manometre, pompe, de la diferite firme. In urma unui control incrucisat al Garzilor Financiare Bacau, Bucuresti si Constanta s-a stabilit ca societatile care au emis facturile sint fantoma, asa ca Rodica Nechita a fost data pe mina procurorilor, iar firrma va trebui sa achite 620 de milioane de lei, reprezentind impozit pe profit, TVA si majorari de intirziere. (Nicoleta BICHESCU)

Publicitate și alte recomandări video