S-a tras cortina peste Capacitate

A treia proba a examenului de capacitate a pus serios la incercare cunostintele celor 4.486 de elevi prezentati la examenul de capacitate, dintr-un total de 5.159 de absolventi. La acest examen, au renuntat, dupa inscriere, 116 elevi. La ultima proba, 3.353 de elevi au ales geografia si 1.249 istoria.
Din cauza subiectelor date, laborioase si destul de dificile, dupa cum sustin profesorii, elevii care nu si-au vazut de treaba in timpul anului scolar, care au chiulit si nu au invatat, nu prea au avut sanse sa rezolve subiectele date. In schimb, elevii care au venit zi de zi la scoala si au invatat puteau sa ia destul de usor nota cinci. "La istorie, punctele I si II sint subiecte de cite 20 de puncte fiecare, ceea ce inseamna nota patru, si, cu punctul din oficiu, inseamna nota cinci. Orice elev care a venit la scoala si a luat notitie poate sa obtina cinci. Subiectul III este un text din care ei trebuie sa transcrie o definitie, pentru trei puncte. La subiectul urmator, daca elevul nu stie decit un reprezentant al unui partid, va primi jumatate din punctaj. Ultimul subiect, de cinci puncte, cere explicarea motivului instaurarii dinastiei straine, in 1866. Doua puncte se acorda pentru enuntarea motivului, si pentru explicatia instaurarii, alte trei puncte. La punctul patru, se cer doua definitii, insa ele nu trebuie neaparat reproduse ca in carte. Daca este reprodusa ideea, primesc punctajul maxim. Subiectul urmator cere realizarea unor propozitii in care sa fie cuprinse anumite cuvinte in contextul istoric adecvat, nu trebuie facute propozitii ca la limba romana. La ultimul subiect, se cere, de fapt, reproducerea lectiei pe doua pagini", a spus profesorul de istorie de la Scoala "Mihai Sadoveanu", Gheorghe Oprisanu.
Si la geografie, subiectele au fost structurate ca la istorie si ca in toate testele transmise de minister inca din toamna. Primul subiect a fost tip grila, la subiectul doi, se acorda cite un punct pentru fiecare denumire plasata corect in cele doua categorii, acordindu-se un punct pentru coerenta textului si un punct pentru incadrarea in spatiu. "Aici, copiii puteau sa mentioneze asemanarile si deosebirile pe coloane sau intr-un text, asa cum au invatat, insa trebuiau mentionate asemanari si deosebiri referitoare doar la relief si nu la clima, vegetatie sau altceva. Asta depinde daca ei au citit cu mare atentie cerinta si daca au lucrat asa ceva la clasa. Orice iese din subiect nu se puncteaza. Caracterizarea unitatii de relief nu a fost ceruta prea clar, dar, oricum, sint precizate unitatile pe care trebuie sa le cuprinda in caracterizare. E un subiect acceptabil, daca s-a lucrat la clasa. Ultimul subiect se refera la trei orase mari, pe care trebuie sa le caracterizeze. In cazul in care sint caracterizate mai multe orase, pot fi alese, pentru a fi punctate, oricare trei orase tratate complet si corect. Daca elevii au fost atenti, se pot apropia usor de opt, chiar daca au mai avut unele scapari. Nu a fost usor, pentru ca subiectele trec prin toata materia, dar este bine ca s-a pus accent pe geografia fizica si nu pe cea economica", a spus Maria Tolea, profesor de geografie la Grupul Scolar "Nenitescu".
La iesirea din examen, elevii erau multumiti. Examenele s-au terminat, iar ei considerau ca probele de la istorie sau geografie nu i-au pus in prea mare incurcatura. Ca de obicei, li s-a parut mai usor la geografie, desi subiectele aveau aceeasi structura. Majoritatea celor intrebati asteptau sa obtina note intre 6 si 7. (Cristina DOSULEANU)