Legea Lupu pune pe jar fostii proprietari de paduri

Posibilitatea retrocedarii padurilor, conform Legii Lupu, pare sa fi luat mintile taranilor, care nu se gindesc la altceva decit la cum sa-si protejeze copacii de drujbele padurarilor de la Romsilva sau de cele ale hotilor. Astfel, la Tulnici, consilierul local Iorguta Tutuianu ne-a spus ca, de cind a aparut Legea Lupu, taierile din padurile taranilor au luat o amploare fara precedent. "Nu de mult, inginerul silvic Gheorghe Burghelea ne-a dat asigurari ca nu se va taia nimic, insa cind ne-am deplasat in padure, pe 8 februarie, am vazut ca se taie masiv. Nu stiu ce sa mai facem. Vrem sa cerem prefectului sa ne dea jandarmi sa pazim padurea", ne-a spus consilierul local.
"Voi suspenda orice primar care se opune Legii Lupu"
Conform declaratiilor prefectului de Vrancea, Ionut Constantinescu, in unele comune, cum ar fi Paltin, Nereju sau Cimpuri, primarii se impotrivesc aplicarii prevederilor Legii Lupu, in special in ceea ce priveste constituirea Consiliului Obstesc. "Datorita faptului ca am semnale din teritoriu, conform carora o serie de primari incearca sa obstructioneze constituirea consiliilor obstesti, am dat astazi (joi – n.r.) o nota telefonica prin care am cerut primarilor sa-i ajute chiar pe sateni sa identifice si sa limiteze taierile in padurile, care au apartinut obstilor si care vor fi restituite conform Legii 1/2000. Daca va mai exista rezistenta din partea vreunui primar, il voi suspenda din functie", ne-a spus ieri prefectul.
In acelasi timp, Ionut Constantinescu a precizat faptul ca in urma unor discutii avute cu directorul general al Romsilva, Dorin Ciuca, in Vrancea s-a trecut la repartizarea personalului silvic pe comune asa incit acestia sa devina operativi, de indata ce va aparea metodologia de aplicare a legii.
Zilnic, zece persoane cer prefectului padurile inapoi
In urma unui protocol incheiat intre Romsilva si Primaria Fitionesti, mitingul taranilor din comuna a luat sfirsit. Astfel, Romsilva a dispus stoparea taierilor efectuate de SC Cristi Lory in punctul Musuroaiele in padurile oamenilor si i-a repartizat acestei societati o alta parcela, aflata in proprietatea Romsilva.
Insa, cazul Fitionesti pare sa ia amploare. Prefectul ne-a declarat ca, zilnic, peste zece sateni vin cu jalba si ii cer acestuia sa-l ajute in recuperarea fostelor paduri. "In urma sesizarilor primite de la sateni, Romsilva va face un protocol asemanator cu cel de la Fitionesti si in Tulnici. La cererea taranilor se vor face astfel de conventii in orice localitate in care se fac taieri in obstile satesti. Este foarte posibil sa ne confruntam cu o problema gen Fitionesti si la Cimpuri", ne-a mai spus Ionut Constantinescu.
Legea hotilor de lemne
Patru acte normative, unul mai intortocheat decit celalalt, favorizeaza defrisarea ilegala a padurilor. Codul Silvic a ajuns de batjocura, fiind dublat de o ordonanta care tine loc de lege. Sute de infractori sint trimisi anual in instanta dar, datorita legilor controversate, prea putini sint condamnati la inchisoare.
Marele paradox a aparut la mai bine de un an de la aparitia Codului Silvic. In 1996, cind a aparut Codul Silvic, la articolul 97 erau reglementate clar infractiunile care constau in: "Taierea sau scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti sau lastari, din fondul forestier national sau de pe terenuri cu vegetatie forestiera, daca valoarea pagubei este de peste cinci ori mai mare decit pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior sau daca valoarea pagubei este sub aceasta limita, dar fapta a fost savirsita de cel putin doua ori in intervalul de doi ani, se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la patru ani sau cu amenda".
In Codul Silvic, in functie de paguba, pedepsele cresc: pentru paguba de peste 20 de ori mai mare decit pretul mediu al unui metru cub, pedeapsa este inchisoarea intre 1 si 5 ani, iar daca paguba este de peste 50 de ori mai mare, infractorul risca o pedeapsa cu inchisoarea intre 2 si 7 ani. Pretul mediu al unui metru cub de lemne era actualizat periodic prin ordine ministeriale pina cind Guvernul a dat celebra ordonanta nr. 96 din august 1998.
Cine nu-si pazeste padurea este amendat
Ordonanta 96 reglementa regimul silvic si administrarea fondului forestier national. In plus, la articolul 8 se prevede amendarea proprietarilor de paduri ori detinatorilor acestora sub orice titlu daca nu asigura paza padurilor. Pentru persoanele fizice amenda este de maxim un milion de lei, iar pentru persoanele juridice intre 2,5 si 5 milioane de lei.
In iulie ’99 apare insa Legea nr.141, care aproba Ordonanta 96/’98. Nu ar fi fost nici o problema daca in Legea 141/’99 legiuitorul nu ar fi introdus doua articole suplimentare care se bat cap in cap cu cele din Codul Silvic. In Legea 141 nu sint abrogate articolele contradictorii din Codul Silvic iar judecatorii pur si simplu pot da cu banul dupa ce lege sa judece inculpatul, ambele acte normative fiind in vigoare si de o importanta egala. Astfel, ce era considerat infractiune in legea veche, in noua lege devine o banala contraventie. Legea 141/’99 considera infractiune taierea, fara drept, din paduri a arborilor si lastarilor de catre proprietari, detinatori sau de oricare alta persoana, daca volumul de masa lemnoasa este de peste 5 metri cubi, sau daca volumul este mai mic dar au fost comise cel putin doua fapte intr-un interval de doi ani. In cazul de mai sus, pedeapsa este amenda sau inchisoarea intre 6 luni si 4 ani. Similar Codului Silvic, se pastreaza pedepsele raportate insa la volum: peste 20 metri cubi inchisoare intre 1 si 5 ani, peste 50 mc (eventual toata padurea) inchisoare intre 2 si 7 ani. Mentionam insa ca pedepsele pot fi date si cu suspendarea executarii.
La Sihlea, zilnic un dosar penal pentru taieri ilegale
O situatie alarmanta se inregistreaza la Postul de Politie al comunei Sihlea, unde in fiecare zi este intocmit cite un dosar penal pentru taieri ilegale de arbori in mod regulat. Cosmarul anchetatorilor este de nedescris. Pe de o parte, Codul Silvic este in vigoare, pe de alta parte, Legea 141 nu este cu nimic mai prejos.
Un om care incarca trei carute de lemne taiate ilegal face puscarie dupa Codul Silvic, dar, potrivit Legii 141, plateste doar o amenda daca volumul lor este mai mic de 5 mc. In ce priveste comiterea infractiunilor in timp, la instanta s-a ajuns la o situatie hilara. Sint oameni care sint condamnati definitiv pentru taieri ilegale si altii care au atacat hotaririle judecatoresti, iar dupa legea 141 trebuie sa fie achitati. In plus, atit politistii, procurorii, cit si judecatorii nu stiu ce lege sa mai aplice. Procurorul Tamara Manea, care supravegheaza intocmirea dosarelor penale in Sihlea, ne-a declarat: "Este inadmisibil ca o dispozitie penala sa devina interpretabila de asemenea maniera incit sa constati fie ca este infractiune, fie ca nu e infractiune".
In plus, potrivit Legii 141, pe buna dreptate, judecatorii ii achita pe cei trimisi in judecata in timp ce padurile continua sa fie defrisate ilegal in asteptarea proprietarilor de drept. (Traian NEGULESCU, Eugen RUSU)