Pensionarii din agricultura, cei mai oropsiti

Dupa ce i-a ars soarele, i-au batut vinturile si si-au rupt oasele pe ogoarele patriei
pentru piinea noastra, a tuturor, agricultorii au ajuns sa-si traiasca batrinetile din
pensii mai mult decit caraghioase. Chiar si cei care au vechime completa nu
primesc mai mult decit un cuantum care se invirte in jurul a 500 de mii lei. In judetul
nostru sint circa 39 mii de pensionari din agricultura, care nu-si pot cumpara dintr-o
pensie, dupa o viata de munca, decit citeva piini, ceva cartoafe si poate vreo doua
kile de carne, cu oase cu tot.
Aproape 39 mii de pensionari din Vrancea provin din sectorul agricol, cei mai multi
dintre ei (23.627) beneficiind de pensii cu vechime incompleta. Toti acestia primesc
lunar cite o pensie de aproximativ 361 mii lei, in timp ce pentru pentru cei care au
intrunit conditiile de vechime completa (9.232) statul le acorda circa 518 mii lei. Alti
841 de fosti agricultori vrinceni beneficiaza de pensii de invaliditate. Cei incadrati in
gradul I (51 persoane) incaseaza lunar in jur de 331 mii lei in timp ce alte 790 de
persoane incadrate in gradul II primesc aproximativ 300 mii lei. Recordul de pensie
il incaseaza cei 4.531 de urmasi ai celor ce au lucrat in agricultura. Pentru ei, statul
a stabilit in medie, un cuantum lunar de 183 mii lei.
De mentionat ca pentru a putea beneficia de pensii si alte drepturi de asigurari
sociale, agricultorii se pot asigura in sistemul public de pensii si alte drepturi de
asigurari sociale prin incheierea unui contract de asigurare sociala. Sint considerati
agricultori proprietarii si arendasii de suprafete agricole forestiere, membrii
societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura precum si
persoanele care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau
activitati private in domeniul forestier. Contributia de asigurari sociale a agricultorilor
reprezinta 34% din venitul lunar asigurat prin contractul de asigurare. Aceasta se
plateste lunar de regula, insa se poate face si anticipat, pe o perioada de maxim un
an, calculata de la data la care se face plata. Stagiul de cotizare in aceste situatii
este corespunzator timpului parcurs in interiorul perioadei in care s-a efectuat plata.
Specialistii Casei de Pensii atentioneaza ca stagiul de cotizare si respectiv timpul util
la pensie realizat de agricultori il constituie perioada in care fostii cooperatori au
realizat un volum de munca in fostele unitati agricole sau au achitat contributia
minima prevazuta de lege. Timpul util la pensie se stabileste in ani, prin raportarea
volumului de munca exprimat in norme, insumat pe intreaga perioada in care
persoana asigurata a lucrat in fosta unitate agricola cooperatista si la cel mai mic
volum anual de norme, stabilit de adunarea generala in perioada respectiva. Timpul
util la pensie pentru agricultorii din zonele necooperativizate se determina pe baza
carnetului de asigurat si reprezinta numarul de ani in care s-a achitat contributia
minima prevazuta de Legea nr.5/1977, respectiv 40 lei/luna, adica 480 lei/an. In
cazul in care indeplinesc conditiile cerute de lege privind virstele de pensionare si
stagiile de cotizare, agricultorii au dreptul la pensie pentru limita de virsta, pensie
anticipata, pensie anticipata partiala, pensie de invaliditate si pensie de urmas. In
afara de pensii, ei mai pot beneficia de indemnizatii pentru incapacitate temporara
de munca, prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de
munca, indemnizatii pentru maternitate, indemnizatii pentru cresterea copilului sau
ingrijirea copilului bolnav si ajutoare de deces. (Laura BREANA)