Saracie on-line!

Radu Buita, de 45 de ani, locuieste impreuna cu familia sa intr-o casa din Oreavu, pusa la dispozitie de Filiala de Cruce Rosie Vrancea. Nici el, nici sotia sa nu au un loc de munca. Barbatul spune ca nu poate munci pentru ca are o semipareza la mina dreapta iar nevasta lui, pentru ca trebuie sa ingrijeasca de cei cinci copii. Pentru a primi sprijin, Radu a batut la toate usile autoritatilor si in plus, si-a facut o pagina pe internet, prin care cere ajutor umanitar.
Radu Buita si sotia sa spun ca traiesc actualmente numai din banii de alocatie ai celor cinci copii. Si ca nici n-ar fi avut unde sa locuiasca daca n-ar fi fost ajutorul venit din partea Filialei de Cruce Rosie, care le-a oferit o casa. Radu afirma ca este presedintele rromilor Filiala Gugesti, lucru care nu il ajuta insa cu nimic, pentru ca cei pe care-i prezideaza nu sint deloc receptivi. Nici la situatia in care se afla si nici la planurile pe care le-a pus la cale, spune el, pentru intreaga comunitate rurala saraca. Omul si-a pus in cap sa faca o microferma. Din ea, este convins ca va obtine materia prima necesara prepararii hranei, ce ar urma sa fie oferita amaritilor la cantina saracilor, pe care de asemenea doreste sa o materializeze. "Idei am destule", explica Radu, rasfoind hirtiile care stau la baza proiectelor sale. "Doar atit, ca nu sint bani sa le fac. Primarul zice ca sint doar vise, dar eu nu ma las. Deja ne-am constituit in persoana juridica, am toate actele. Vreau sa realizez acest proiect pentru intreaga comunitate rurala saraca. Mai trebuie sa merg la FDRS, la Bucuresti, cu documentatia, ca sa primesc finantare", spune barbatul. Pina atunci, insa, Radu si-a facut pagina pe internet, prin care cere, in limba engleza, ajutor umanitar in lei sau in valuta. "Pagina am facut-o inca din 13 martie anul trecut. Dar nu am primit nimic, ne-au fost blocate conturile pentru nu aveam nici un ban in ele. Ne-au spus ca trebuie sa depunem cel putin 200 de mii de lei ca sa fie deschise. Noi nu avem acesti bani", spune Radu Buita. In schimb, intentioneaza sa-si faca alta pagina, cu o noua adresa de e-mail, pentru redactarea careia a solicitat ajutorul profesoarei de engleza a unuia dintre copiii sai.
"Sint hotarita sa dau copiii"
Potrivit celor spuse de primarul Gugestiului, Vasile Vatra, barbatul ar fi pierdut casa pe care a avut-o in Golesti pentru ca a pus-o gaj la o banca. "S-a mutat apoi la Gugesti, unde a stat cu chirie la o familie, in satul vechi, intr-o casa darapanata care a ajuns obiectul disputei mostenitorilor. Pentru ca nu mai avea unde locui, a inceput sa se duca pe la autoritati. Ne-am gindit sa-i cumparam o casa. Si a fost cumparata in satul Oreavu de Crucea Rosie Vrancea, unde a primit adapost", a declarat primarul Vasile Vatra, precizind ca Radu Buita a mai primit din partea Primariei un ajutor de urgenta de 500 de mii lei, 1500 bucati de tigla, cinci usi si geamuri si doua sobe de teracota, iar din partea Directiei pentru Protectia Copilului, repetat, o serie de alimente. Cu toate astea, omul cere continuu ajutor, spunind ca nu are cu ce sa-si intretina familia. Desi este mecanic, absolvent al unei scoli profesionale, zice ca pur si simplu nu poate munci pentru ca are o semipareza la umarul drept. Nici un act medical nu confirma insa cele sustinute de el, fapt pus tot pe seama lipsei de bani. "Pe unde te duci iti cere bani, de asta nu m-am dus la doctor". Mirela, nevasta lui de 32 de ani, este la rindul sau casnica. Nimic nu pare sa o faca inapta de munca, iar motivul pentru care prefera sa astepte ajutor decit sa se angajeze undeva este probabil grija pe care trebuie s-o poarte copiilor. Totusi, in aceeasi casa locuieste si mama lui Radu, care are o pensie – mica, e adevarat – si care la momentul vizitei noastre era cu ochii pe prichindeii acestuia.
De curind, Mirela a trimis un memoriu primarului Vasile Vatra, prin care il atentioneaza ca daca nu primeste un ajutor, isi lasa copiii la stat. Ea scrie ca datorita saraciei, "cei mari vor fi nevoiti sa abandoneze scoala, ca fac naveta de la Oreavu la Gugesti. Sint hotarita sa-i dau pe cei mari la camin la Odobesti iar pe ceilalti trei mici, la centrul de plasament. Va rog sa ma ajutati si pe mine in aceasta problema, macar cu informatii si actele necesare institutionalizarii", se poate citi in respectivul memoriu. Primarul Gugestiului afirma insa ca inceara sa ajute intotdeauna in limita omeniei, ceea ce pentru unii nu pare niciodata indeajuns. "Unii chiar spun «numai atita imi dai?». Ceea ce scrie in memoriu suna a amenintare, ori asa ceva nu se poate. Ar trebui sa simti si durere in sufletul unui om care spune ca nu-si poate creste copiii, oricit de grea ar fi situatia sa", spune Vasile Vatra.
Nadejdea in venitul minim garantat
Mirela explica insa ca fara un ajutor urgent, nu va avea incotro si va interna copiii in centrele de plasament. "Nu am ce sa fac. Sint disperata. Cei mari au lipsit o saptamina de la scoala, ca pur si simplu nu aveau cu ce sa se incalte. Acum au primit ghete, dar Silviu tot n-a putut sa mearga la scoala ca s-a imbolnavit de rinichi. Are febra si se vaita de mijloc. In fiecare zi au de mers 4-5 kilometri pina la scoala si tot atita inapoi spre casa", spune femeia. In curind, familia Buita va intra in posesia sumei cuvenite din venitul minim garantat, insemnind sa primeasca, din spusele primarului, suma de 1,578 milioane lei. Si decit nimic, tot e ceva, desi Radu se arata dezamagit ca din cauza acestor bani nu va mai putea primi ajutor de solidaritate ori de alt fel.
Pina una, alta, familia Buita are totusi un acoperis deasupra capului – pe care l-ar vrea "cu acte" – si o suma lunara sigura gratie venitului minim garantat. Poate un loc de munca, macar pentru unul dintre ei, ar fi foarte nimerit si ar schimba cumva situatia in care, mai mult sau mai putin, acesti oameni se complac. Oricum ar fi, sa stai s-astepti la mila statului sau la cea a semenilor, fie ea venita si prin e-mail, nu e o solutie. Cit de sarac ar fi, omul ar trebui sa se mai ajute si singur. Mai ales cind un sprijin i-a fost deja oferit. (Laura BREANA)