12 butoaie cu Agheasma Mare ii asteapta azi pe ieseni

Mitropolia Moldovei si Bucovinei a pregatit pentru astazi, cu ocazia Sfintirii Apelor sau Boboteaza, 12 butoaie a cite 200 de litri fiecare pentru toti iesenii care vor dori sa ia Agheasma Mare. „Va fi apa sfintita pentru toata lumea care va veni la slujba, chiar si pentru cei care vin si din alte judete ca sa o ia de la Mitropolie, astfel ca lumea nu trebuie sa se imbulzeasca”, a spus parintele arhimandrit Dosoftei Scheiul, mare eclesiarh al Catedralei Mitropolitane Iasi. Anul trecut, din cauza frigului si a ninsorii, aproape 1.000 de credinciosi au venit la Catedrala sa ia Agheasma Mare, din cele 12 butoaie cu apa sfintita fiind consumate doar 8. In acest an, in lipsa „gerului Bobotezei”, crucea traditionala pregatita pentru a fi ridicata in curtea Mitropoliei cu aceasta ocazie va fi o cruce de brad, impodobita cu flori si stergare taranesti, si nu una de gheata.
Credinciosii sint invitati la Mitropolie sau la bisericile din parohiile lor inca de la ora 9.30, cind va incepe Sfinta Liturghie, aceasta fiind urmata de slujba de sfintire a apelor, care va fi oficiata afara in jurul orei 12. „Slujba de la Mitropolie va fi oficiata de un sobor de preoti in frunte cu Inalt Preasfintitul Parinte Daniel. Sfintirea apei se face intr-un vas special, din argint, lasat mostenire de ctitorul Catedralei, apoi apa sfintita va ajunge si in butoaiele special amenajate”, a mai spus parintele arhimandrit Dosoftei.
Potrivit traditiei crestine, apa sfintita la Boboteaza, Agheasma Mare, are puteri vindecatoare, benefica si pentru case, fiind deosebit de pretuita de credinciosi, care o intrebuinteaza pe tot parcursul anului. Sarbatoarea Bobotezei marcheaza momentul ritual al Botezarii lui Iisus Hristos in apele riului Iordan, de catre Proorocul Ioan, si semnifica marturisirea si spalarea pacatelor lumesti. Boboteaza marcheaza si incheierea ciclului sarbatorilor de iarna, ciclu care a debutat in luna decembrie cu ziua Sfintului Nicolae si se sfirseste miine cu Soborul Sfintului Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului.
In studiile unor etimologi care au cercetat originile termenului „gerul Bobotezei” se fac referiri interesante asupra unor obiceiuri stravechi, inca de pe vremea dacilor. Acestia isi supuneau copii nou-nascuti de sex masculin, in mijlocul iernii, unui ritual menit sa-i aleaga pe cei mai sanatosi si mai vigurosi. Astfel, micutii erau aruncati goi intr-un riu inghetat si in perioada cea mai geroasa a anului. De aici a provenit se pare si termenul de baiat (imbaiat, botezat). De aici si denumirea de „gerul Bobotezei” ca fiind cea mai friguroasa perioada din an. Romanii se pare au pastrat inca acest ritual antic. In unele localitati, pe malul riurilor sau la malul Marii se obisnuieste si astazi ca preotul sa arunce in apa, de Boboteaza, o cruce, dupa ea sarind in apele inghetate baieti ca sa o recupereze. (Carmen MAFTEI)