Azi e Sfintul Gheorghe, miine sint Floriile

vineri, 22 aprilie 2005, 23:00
2 MIN
 Azi e Sfintul Gheorghe, miine sint Floriile

Ortodocsii au in acest week-and doua motive de bucurie: Sarbatoarea Sfintului Gheorghe si Sarbatoarea Floriilor. Dintre toti Sfintii sarbatoriti in lumea crestina, putini au ajuns la faima de care s-a bucurat, si se bucura, Sfintul Gheorghe, in Romania. Foarte multe biserici sint ridicate in tara noastra in cinstea lui si multi romani, barbati si femei, ii poarta numele. Mai mult, se stie ca Sfintul Gheorghe este considerat de multa vreme ocrotitorul Armatei Romane si in special al Moldovei si Mitropoliei Modovei si Bucovinei. Astfel, inca din timpul domnitorului Alexandru cel Bun, icoana Sfintului era brodata pe steagurile de lupta ale ostenilor moldoveni, iar din timpul domnitorul Stefan cel Mare si Sfint inca se mai pastreaza doua astfel de steaguri de lupta. Domnitorul moldovean a trimis un astfel de stindard calugarilor de la Manastirea Zograful, de pe muntele Athos, avind pe el chipul Sfintului Gheorghe, doborind balaurul.
Sfintul Mare Mucenic Gheorghe s-a nascut in Capadocia. A ramas de mic orfan de tata, fiind educat in credinta crestina de catre mama sa. A urmat cariera militara, ajungind comandant in armata imparatului Diocletian. Pentru ca nu a vrut sa aduca jertfe zeilor, a fost condamnat la moarte prin decapitare in anul 303, in ziua de 23 aprilie. Potrivit traditiilor populare, la inceputul primaverii, de regula in ajunul zilei de Sfintul Gheorghe, patronul tuturor animalelor, se aprinde „Focul viu”. Ritualul este indeplinit de feciori, care aprind focurile fie prin gospodariile din sat, fie sus la stinile de pe hotar, acolo unde urmeaza sa pasuneze animalele toata vara.
Miine se implinesc si 118 ani de la sfintirea Catedralei Mitropolitane din Iasi, care a avut loc pe 23 aprilie 1887. Slujba de sfintire a fost oficiata de catre mitropolitul de atunci al Moldovei, Iosif Naniescu, impreuna cu alti 11 ierarhi, in prezenta Regelui Carol I si a membrilor guvernului.
Miine, sarbatoarea din duminica ce precede Pastele este dedicata zeitatii romane a florilor, Flora, peste care crestinii au suprapus sarbatoarea intrarii lui Hristos in Ierusalim. De Florii este interzisa orice fel de munca in gospodarie si se da dezlegare la peste. De florii insa se fac pomeni, se curata mormintele si cimitirele. In aceasta zi se duc la biserica ramuri de salcie, simbol al fertilitatii si vegetatiei de primavara, pentru a fi sfintite, apoi se impodobesc cu ele icoanele, usile si ferestrele, se incing cu ele peste mijloc, se pastreaza pentru tratarea bolilor de-a lungul anului sau se folosesc la vraji si descintece. In ziua de Florii se scoate si martisorul facut cadou la 1 martie si se agata intr-un maces sau intr-un pom inflorit pentru roada buna, se aerisesc hainele, casele si zestrea fetelor. (Carmen MAFTEI)

Comentarii