Coloneii din Casa Patrata

Col. Cantemir, contabil-sef al CJ
Primul colonel intrat in administratia judeteana este contabilul-sef al CJ, Dumitru Cantemir. Prin miinile sale trec in fiecare an aproape 3.000 miliarde lei, cit reprezinta bugetul CJ. Nici o achizitie si nici o lucrare publica nu poate fi efectuata de CJ decit dupa ce Cantemir confirma ca exista suficienti bani. „Sint contabil-sef de cind ma stiu. Si nu cred ca sint cel mai slab in domeniu”, sustine Cantemir. Acesta a lucrat pina in 1982 la Directia Agricola, tot pe postul de contabil-sef. De acolo a fost recrutat de Ministerul de Interne, ajungind la fostul Inspectorat de Militie, cu gradul de locotenent-major. „Am fost avansat de doua ori la exceptional. Mi-am facut treaba «politieneste». Nimeni nu mi-a putut reprosa vreodata ca mi-am virit mina in banii institutiei”, a spus cu mindrie Cantemir.
Iesit la pensie in 2000, cu grad de colonel, Cantemir s-a reorientat rapid. A dat concurs la CJ, unde tocmai se eliberase postul de contabil-sef. „Am iesit cu pensie mica si nici nu am beneficiat de platile compensatorii pe care le-au primit altii. Dar nici nu puteam sa stau degeaba la 50 de ani”, a adaugat Cantemir.
In 20 de ani de cind lucreaza numai pe post de contabil-sef, Cantemir a reusit sa stringa ceva „cheag”. Un apartament, un Volkswagen pe care l-a schimbat anul trecut cu un Seat si depozite bancare de 500 de milioane reprezinta o avere in spatele careia Cantemir poate sta linistit in asteptarea pensiei.
Col. Spalatelu, sef de personal la CJ
Seful de personal de la CJ, al doilea colonel din administratie, sta si mai bine cu banii. Cu doi copii ajunsi la casele lor, un apartament, un Seat Cordoba si 2,17 miliarde lei in conturi, Ionel Spalatelu este de departe cel mai instarit angajat al CJ. „Nu fumez si nici nu umblu prin crisme. Am o leafa buna, sotia la fel si stringem bani din tinerete. Cind altii se intorceau acasa dintr-un bar, noi doi plecam la serviciu. Apoi, la plecarea din armata am primit si o suma frumoasa ca plati compensatorii”, a explicat Spalatelu.
Membru al PCR din 1972, Spalatelu a urmat cariera standard a unui militar. Cu carnetul de partid in buzunar, Spalatelu a inceput sa-si deschida usile. „Nu-mi pare rau ca am intrat in PCR. Puteai sa faci ceva pe-atunci in Romania daca nu erai membru? Nu am avut functii in partid, dar am dat mina cu Ilie Ceausescu. La acea vreme, era ceva”, si-a amintit Spalatelu.
La terminarea scolii de ofiteri activi de la Sibiu a fost repartizat ca sef peste sectorul alimentar la unitatea militara din Jimbolia. In doi ani s-a transferat la Iasi, in Copou, ca sef peste serviciul echipamente. Selectionat pentru a urma Academia Militara, a terminat-o ca sef de promotie, dupa care s-a reintors la Iasi. Pina in decembrie 1989 ajunsese la gradul de maior. In 1992, ajunsese locotenent-colonel, iar din 1995 a fost avansat la gradul de colonel. Restructurarile din armata au venit pentru Spalatelu la momentul oportun. Pensionat la limita in 2001, cu recomandarea unitatii, colonelul MApN s-a indreptat spre CJ. Desi o viata intreaga nu facuse altceva decit sa numere si sa calculeze necesarul de paturi sau cartofi din garnizoana, Spalatelu a dat concurs pentru postul de auditor. „Eram obisnuit cu stilul de lucru din armata. Am invatat bibliografia dumnezeieste. Mi-a pus Catarau (seful serviciului de audit al CJ – n.r.) 129 de intrebari la test si am raspuns la toate”, a spus Spalatelu. Din iunie 2004, colonelul in rezerva a ajuns sef la serviciul personal, dupa un concurs dat cu o zi inaintea alegerii noului CJ.
La 3 ani de la plecarea din armata, Spalatelu a ramas militar pina in virful unghiilor. Toate hirtiile din birou sint inmatriculate, inscrise intr-un opis si indosariate cu grija. Uniforma a fost inlocuita cu un costum la dunga, epoletii cu o cravata, iar regulamentul militar cu cel al CJ. „Ma pun la curent tot timpul cu legislatia. Anul asta imi dau masteratul in managementul resurselor umane. Ca functionar, am facut cursuri de management economico-financiar european. Sint mult mai dinamic ca multi altii”, a raspuns Spalatelu la intrebarea cum se va descurca dupa 2007.
Col. Leonte, secretarul general al Prefecturii
Al treilea colonel din administratie este secretarul general al Prefecturii, Tudor Leonte. Dupa terminarea scolii de ofiteri, Leonte a petrecut aproape 30 de ani in structurile fostei militii. La Constanta, Bucuresti, Cimpina sau Iasi, Leonte a urmarit circulatia rutiera, a predat cursuri, a scris articole tematice si a facut emisiuni la Radio Vacanta. Si-a luat gradele disciplinat, la termen. „Numai la gradul de capitan m-au aminat 6 luni. Tocmai fugise Pacepa, iar Ceausescu a interzis o vreme orice avansare”, a povestit Leonte. Si-a incheiat cariera din pozitia de sef al Politiei Rutiere, trecind din 1998 in avocatura. Din aprilie 2001 a devenit secretar general al Prefecturii, dupa demisia fortata a predecesorului sau, Alexandru Iftode.
Ca functionar public, doar pensia sau o gafa monumentala l-ar mai putea scoate din post. Sigur pe pozitia sa, si-a facut planuri pentru inca 5 ani, adica pina la implinirea virstei de pensionare. De aproape 4 ani, Leonte conduce grupul de lucru destinat modernizarii administratiei publice. Si-a dat masteratul in administratie publica. In fiecare an participa la cite 5-6 seminarii de profil, stringindu-si cu grija diplomele la dosar. Se considera de neinlocuit. „Tinerii au avantajul energiei, dar le lipseste experienta. Aratati-mi un tinar capabil, cu 30 de ani de experienta in spate si imi dau chiar miine demisia”, a incheiat leonte. (A.Z.)