Vinatoare de profesori?

Meditatiile in particular – o forma de „invatamint paralel”, practicat de cel putin 50% dintre dascalii din Romania – sint considerate de ani buni o sursa de cistig la negru. Pe linga salariul lunar, un dascal isi poate rotunji serios venitul din pregatirile suplimentare facute cu elevii acasa. Cu foarte multa munca si consum nervos, un profesor poate cistiga cel putin 2-3 milioane de lei intr-o luna, din meditatii. Un dascal de matematica sau de romana, de exemplu – discipline unde elevii se mediteaza intens – nu va face o sedinta de doua ore de meditatii cu mai putin de 300.000 de lei. Daca acest profesor are saptaminal la pregatire cinci elevi, atunci cistigul lui se ridica la 1,5 milioane de lei. Intr-o luna, venitul ajunge la 6 milioane. Daca profesorul pregateste constant cinci elevi timp de zece luni, atunci venitul lui anual provenit din meditatii ar fi de 60 milioane lei.
Un dascal cu ceva renume, cautat de parinti, ajunge sa cistige si mai mult. Astfel, cu 10 elevi pe saptamina si 300.000 lei pe sedinta, venitul lunar obtinut din meditatii va urca la 12 milioane, iar pe an dascalul va cistiga 120 milioane lei. Sint insa si profesori care cistiga peste 200 milioane lei intr-un an, avind in vedere ca exista cazuri in care lunar veniturile cistigate din meditatii se ridica si la 20 milioane lei.
Foarte putini profesori care si-au declarat veniturile din meditatii
Pina acum, toti acesti bani intrau in buzunarul profesorului. „In mod normal, veniturile obtinute de acestia trebuiau declarate pina anul trecut ca venit global anual”, a spus Maria Taran, purtatoarea de cuvint a Directiei Judetene de Finante. Aceasta adauga insa ca in 2004 „desi nu exista o statistica exacta, numarul profesorilor care au facut astfel de declaratii este foarte mic”. Din 2005, profesorii nu vor mai putea fi insa controlati in nici un fel, intrucit decretul-lege din 1990, privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice in baza liberei initiative si Legea 507 din 2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice, sub incidenta carora intrau si profesorii au fost abrogate. „De la sfirsitul anului 2004, profesorii nu-si mai pot desfasura activitatea ca persoane fizice, astfel ca pentru ei se cauta acum noi solutii”, a spus Maria Taran. In acest moment este in discutie elaborarea unei legi speciale care sa reglementeze impozitarea acestor venituri.
Prima solutie: persoana fizica autorizata
Pornind de la declaratia premierului Tariceanu privind declararea tuturor veniturilor, care ar fi solutiile pentru ca un profesor meditator sa „intre in legalitate”? O posibilitate la indemina ar fi sa se inregistreze ca persoana fizica autorizata (PFA), iar asta ar presupune ca pentru fiecare sedinta de meditatii platita, profesorul sa-i taie chitanta elevului. In acest caz, veniturile obtinute din meditatii vor fi impozitate cu 16%. Insa avantajul de care beneficiaza daca profesorul alege solutia PFA este ca i se deduc cheltuielile aferente activitatii desfasurate. De exemplu, un profesor poate aduce dovada ca a achizitionat un calculator, mobilier de birou, consumabile, chiar un autoturism. Astfel, aceste cheltuieli se scad din veniturile obtinute, impozitul de 16% aplicindu-se la diferenta ramasa. Exista posibilitatea ca un profesor inregistrat ca PFA sa nu plateasca nici un leu la stat la sfirsitul anului, daca in urma deducerilor fiscale aprobate prin lege nu-i mai ramine nimic de impozitat. Marele avantaj al statului este, asadar, nu atit acumularea unor sume mari de bani din impozite, cit faptul ca are un control asupra lor. In cazul in care nu ar face nici o cheltuiala deductibila, un profesor va plati pentru un venit anual de 60 milioane lei din meditatii, un impozit de 9,6 milioane lei. La un venit de 3 milioane saptaminal si 120 milioane anual, impozitul de 16% reprezinta 19,2 milioane lei, profesorul raminind in buzunar cu aproximativ 100 milioane lei, insa fara a incalca legea.
Solutia microintreprinderii
O alta solutie este infiintarea unei microintreprinderi care, potrivit legii, poate avea intre 1 si 9 salariati, capital autohton si o cifra de afaceri (CA) de maxim 100.000 euro pe an. In cazul unei astfel de firme – ale carei cheltuieli de infiintare sint de circa 10 milioane lei – legea permite doua optiuni de impozitare a veniturilor: fie un impozit de 3% din valoarea cifrei de afaceri (reprezentata de totalitatea veniturilor obtinute), fie un impozit de 16% pe profit. Cea de-a doua situatie este avantajoasa in cazul unei firme cu mai multi salariati: scazind salariile acestora din venituri, impozitul platit este cu atit mai mic cu cit profitul ramas este mai mic. In cazul optiunii pentru impozitul de 3% pe cifra de afaceri, la un venit anual de 120 milioane anual, impozitul anual este 3,2 milioane lei. In cazul optiunii pentru 16% din profit, la venituri de 120 milioane anual, presupunind ca cheltuielile salariale sint de 100 milioane lei pe an, impozitul de 16% se aplica unui profit de 20 milioane, reprezentind tot 3,2 milioane de lei. Fireste, profesorul poate declara si alte cheltuieli, declarind un profit de doar 10 milioane, impozitul fiind astfel de 1,8 milioane lei. In concluzie, profesorii pot gasi solutii legale care sa nu le subtieze buzunarul dupa declararea veniturilor obtinute din meditatii.
„La RAFO nu sint evazionisti? Acum si-au gasit evazionistii in profesori?”
Cu toate acestea, declaratia premierului a stirnit nemultumiri in rindul dascalilor. Primii care au reactionat au fost sindicalistii. Acestia dezaproba faptul ca Guvernul s-a gindit sa elimine evaziunea fiscala incepind cu angajatii din invatamint. „Ce sa intelegem din declaratiile primului ministru? Ca dupa ce a promis ca se va lua la trinta cu marea coruptie din Romania, premierul a rezolvat rapid aceasta problema si acum a trecut la eliminarea coruptiei mici si mijlocii, reprezentate de medici si cadre didactice”, a spus Gheorghe Isvoranu, liderul Federatiei Sindicatelor din Invatamint „Spiru Haret”, adaugind ca premierul ar trebui „sa-si ceara public scuze fata de dascalii din Romania pentru declaratia facuta”. La rindul lui, liderul Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamint (FSLI), Aurel Cornea, nu este de acord cu initiativa guvernantilor, considerind ca acestia ar trebui sa lupte mai intii cu formele de evaziune fiscale serioase. „De la marii corupti, statul a ajuns sa se bata si cu profesorii care incearca sa supravietuiasca?”, s-a revoltat liderul sindical. Reactiile din rindul profesorilor nu au intirziat nici ele sa apara. „Meditatiile profesorilor sint un exemplu de evaziune? Avind in vedere cazurile celebre de evaziune fiscala din tara, un venit anual din meditatii de citeva zeci de milioane de lei este infim”, este de parere Dorin Fiscutean, profesor de geografie si director adjunct al Colegiului National. „La RAFO nu sint evazionisti? Acum si-au gasit evazionistii in profesori? Sint altii mai «evazionisti» ca noi. Sa se ocupe mai intii de acestia”, a spus la rindul lui profesorul de matematica Doru Turbatu, de la Colegiul „Emil Racovita”, adaugind ca ideea guvernantilor de a-i obliga pe dascali sa-si faca firme specializate pe meditatii este „un copil nascut mort”. „Ce profesor are timp pentru toate formalitatile si birocratia necesare intr-o firma?”, a mai spus Turbatu, care considera ca un alt element negativ al infiintarii acestor „firme” de catre profesori va fi scaderea interesului acestora fata de activitatea de la scoala. In plus, cred dascalii, cei mai multi profesori nu vor avea nici banii necesari infiintarii unei firme, circa zece milioane de lei. Pe de alta parte, profesorii ieseni nu resping in principiu ideea constituirii unei baze legale pentru impozitarea veniturilor obtinute din meditatii. Ideea este buna, cred acestia, dar momentul, si mai ales contextul, a fost prost ales. „Trebuie sa se gaseasca totusi o forma legala de a cistiga acesti bani, insa legea trebuie sa fie foarte bine pusa la punct”, a concluzionat Doru Turbatu. (Marinela RATA)