Eurotrip
epimedica
franco
mesterescu

sambata, 25.06.2016

Vinerea Mare, cea mai sfinta si mai trista zi din tot anul

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Vinerea Mare a Saptaminii Patimilor - reamintirea jertfei Mintuitorului Iisus - este dedicata unui post negru. In aceasta zi nu se mai slujeste Sfinta Liturghie, iar de dimineata si pina seara, inaintea slujbei de Denii, in biserici oamenii pot trece "pe sub Sfintul Aer", adica pe sub o masa speciala care se afla in fata altarului. Momentul semnifica ingroparea sufletului crestinului si invierea sa odata cu Hristos. Spre seara, in biserici are loc Denia Prohodului Domnului, care aminteste de momentul rastignirii lui Iisus Hristos si care este o slujba speciala in care se citesc din nou pasaje din Evanghelie. Atunci se spun si cele sapte vorbe rostite de Iisus pe cruce. Una dintre acestea este cea rostita pacatosului rastignit cu el alaturi. "Astazi vei fi cu mine in Rai". Mai amintim -"Iarta-i, Doamne, ca nu stiu ce fac!" si cea care semnifica momentul mortii: "Savirsitu-sa".
    Drumul Crucii
    In Israel, Vinerea Mare este ziua in care se reface Drumul Crucii.
    In aceasta dimineata, 12 arhierei, cu tot clerul si cu multimea de pelerini, se aduna la biserica de la Pretoriu, unde se citesc "Ceasurile Imparatesti ". La ora 10, tot poporul, cu preoti si arhierei, porneste in mare procesiune de la Pretoriu pina sus, la Biserica Sfintului Mormint. Astfel se strabate din nou Drumul Crucii, in fruntea procesiunii mergind arhiereii, in vesminte de doliu, ducind pe miini o cruce mare de lemn, de 1,5 metri, si in care se pastreaza o parte din lemnul original al Sfintei Cruci. Ceilalti clerici duc Sfinta Evanghelie, icoane, cadelnite, iar credinciosii tin in miini luminari aprinse. Din loc in loc fac popasuri unde, dupa traditie, a cazut Iisus sub greutatea crucii. Poporul ingenuncheaza si arhiereii citesc Evangheliile Sfintelor Patimi. La urma se intra cu procesiunea in Biserica Sfintului Mormint, iar clericii urca si infig Sfinta Cruce in stinca Golgotei, pe locul unde a fost rastignit Mintuitorul. Citiva episcopi si preoti stau de straja linga Sfinta Cruce, pina ce o saruta tot poporul, iar procesiunea rastignirii Mintuitorului ia sfirsit cu o predica, rostita de un mitropolit.
    Daca astazi ploua, avem an roditor
    Dincolo de incarcatura religioasa a zilei, Vinerea Mare aduce la lumina si o serie de traditii si credinte populare. Se spune ca in Vinerea Patimilor, numita si Vinerea Seaca, oamenii trebuie sa se scalde inainte de a rasari soarele, pentru a nu se lipi de ei bolile tot anul. Unii cred ca cel care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Seaca va fi sanatos tot anul. Tot atunci se mai spune ca, asa cum este Vinerea Seaca, asa sa sece si bolile. Mai mult, cel care posteste astazi nu va mai suferi de dureri de cap si va sti cu trei zile inainte cind va muri. Femeile insa sint cele care trebuie sa respecte cu stictete datina vinerilor, existind credinta ca Sfinta Zi de Vineri le-ar aduce un mare necaz daca ar coase, ar tese, ar toarce ori ar albi camasi. Se mai spune ca, daca ploua in Vinerea Seaca, anul va fi manos, iar daca nu ploua, anul va fi neroditor.
    Credinte populare legate de obiceiurile de Pasti
    Ieri, crestinii ortodocsi au inceput pregatirile pentru Pasti. Dupa cum spune traditia, incepind de ieri barbatii au incetat lucrul la cimp, iar femeile stau mai mult in casa pentru a pregati bucatele pascale. Un loc aparte in bucataria de Pasti il ocupa vopsirea si incondeierea oualor. "Incondeierea oualor reprezinta, conform traditiei, simbolul potecii ratacite: adica drumul intortocheat pe care il strabate un om pentru a ajunge in rai", spune seful Muzeului Etnografic al Moldovei, Vasile Munteanu. Credinta potrivit careia ouale de Pasti trebuie sa fie neaparat de culoare rosie nu este insa sustinuta de etnografi, care spun ca nu este importanta culoarea, ci oul in sine. "Este un fals din punct de vedere traditional sa spui ca ouale trebuie sa aiba culoarea rosie. Ele pot fi de orice culoare. Important este oul ca si simbol germinativ, in sensul ca din el iese viata", adauga Vasile Munteanu. Tot ieri s-au dat si mosii de Joia Mare. Prin urmare, crestinii si-au impartit unii altora colaci si vase de lut pentru ca astfel sa li se ierte pacatele mortilor lor. Traditia spune, de asemenea, ca aseara s-a deschis cerul si ca sufletul mortilor s-a intors acasa. "Pentru intimpinarea lor se fac pregatiri speciale, adica se aprinde focul pe podeaua casei sau in curte si se asaza scaune si pleduri, ca sa nu le fie frig", completeaza Vasile Munteanu. Numai ca lemnul folosit la foc nu trebuie sa fie orice fel de lemn, ci din cel cu valente magice, cum ar fi alunul, de exemplu. Mai mult decit atit, crengile trebuie culese fie de copii, fie de femei carora le-au fost iertate pacatele.
    Prima zi de Pasti e dedicata odihnei in familie
    Miine noapte, de Inviere, se spune ca, daca vrem sa vedem toate comorile pamintului, nu trebuie sa dormim deloc, ci sa facem un foc mare in sat si sa veghem in jurul lui. La intoarcerea de la Biserica, dupa ce am luat lumina, traditia spune ca primele care trebuie hranite sint animalele si apoi membrii familiei. Prima zi de Pasti se sarbatoreste impreuna cu membrii familiei, si este o zi dedicata odihnei. Potrivit traditiei, sa ne spalam pe fata cu apa dintr-o cana in care a fost pus un ou rosu, simbolul fiind transmiterea frumusetii. "Nu degeaba este vorba aceea: «frumos ca un ou rosu»", explica Vasile Munteanu. Abia din a doua zi de Pasti incep jocurile comunitare, cum sint "hora satului" si "scrinciobul", si tot atunci pot fi vazute si strigoaicele satului. "Se spune ca daca cineva se asaza la capatul unui pod in aceasta zi, atunci poate recunoaste cu usurinta o femeie strigoaica tradata de ochii rosii si oboseala accentuata", mai spune Vasile Munteanu. (Cristina ORHEANU)
    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Câteva întrebări pentru noul primar al Iaşului

    Toni HRIŢAC

    Câteva întrebări pentru noul primar al Iaşului

    Cum vedeţi dumneavostră, de fapt, oraşul Iaşi? Nu există o proiecţie pe care să o fi schiţat clar până acum.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Brexit-ul pe înţelesul meu

    Pavel LUCESCU

    Brexit-ul pe înţelesul meu

    Cele trei lecţii despre bătrâneţe, izolare şi prostie, aşa cum le-am învăţat din referendumul de joi în urma căruia Marea Britanie a decis să părăsească Uniunea Europeană.

    Subsemnatul…

    Briscan ZARA

    Subsemnatul…

    Aş sugera ca la secţiile de poliţie, departamentele de daune ale societăţilor de asigurări şi în toate instituţiile unde trebuie întocmite asemenea declaraţii însoţite de desene să se ofere şi creioane colorate sau carioci şi radieră pentru că e nevoie. Sunt multe victime şi vinovaţi cu talent care au nevoie să stea ore întregi ca să scrie/ deseneze situaţia lor cu limba scoasă pe jumătate din gură şi capul uşor aplecat într-o parte şi trebuie să fie încurajaţi în acest sens…

    Dumnezeu ne cere, dar numai pentru a ne învăţa să primim

    pr. Constantin STURZU

    Dumnezeu ne cere, dar numai pentru a ne învăţa să primim

    Evangheliile consemnează multe momente în care oamenii Îi adresează diverse cereri Mântuitorului, dar puţine situaţii în care Domnul Însuşi cere de la oameni ceva. Trei dintre ele jalonează anii de lucrare publică ai lui Iisus, constituind repere esenţiale pentru mântuirea fiecăruia dintre noi.

    pulspulspuls

    Un ieşean, motivul pentru care şefii leberali înfruntă huiduielile şi scuipaţii la fuziunea cu uneperiştii

    Un ieşean, motivul pentru care şefii leberali înfruntă huiduielile şi scuipaţii la fuziunea cu uneperiştii

    Ştim că multă lume de prin zona leberalilor care aşteaptă rândul la ciolănel ar fi înjurat printre dinţi în ultimele zile, după ce s-a auzit că, deşi abia încap ei la împărţit posturi şi locuri pe liste, şefii de la Bucale vor să mai dea din acest puţin şi uneperiştilor. 

    Caricatura zilei

    Dezincriminarea angajarii de rude la cabinetele parlamanetare

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Care ar fi prioritatile administratiei locale pentru municipiul Iasi?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.