Eurotrip
epimedica
mesterescu

Vinerea Mare, cea mai sfinta si mai trista zi din tot anul

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Vinerea Mare a Saptaminii Patimilor - reamintirea jertfei Mintuitorului Iisus - este dedicata unui post negru. In aceasta zi nu se mai slujeste Sfinta Liturghie, iar de dimineata si pina seara, inaintea slujbei de Denii, in biserici oamenii pot trece "pe sub Sfintul Aer", adica pe sub o masa speciala care se afla in fata altarului. Momentul semnifica ingroparea sufletului crestinului si invierea sa odata cu Hristos. Spre seara, in biserici are loc Denia Prohodului Domnului, care aminteste de momentul rastignirii lui Iisus Hristos si care este o slujba speciala in care se citesc din nou pasaje din Evanghelie. Atunci se spun si cele sapte vorbe rostite de Iisus pe cruce. Una dintre acestea este cea rostita pacatosului rastignit cu el alaturi. "Astazi vei fi cu mine in Rai". Mai amintim -"Iarta-i, Doamne, ca nu stiu ce fac!" si cea care semnifica momentul mortii: "Savirsitu-sa".
    Drumul Crucii
    In Israel, Vinerea Mare este ziua in care se reface Drumul Crucii.
    In aceasta dimineata, 12 arhierei, cu tot clerul si cu multimea de pelerini, se aduna la biserica de la Pretoriu, unde se citesc "Ceasurile Imparatesti ". La ora 10, tot poporul, cu preoti si arhierei, porneste in mare procesiune de la Pretoriu pina sus, la Biserica Sfintului Mormint. Astfel se strabate din nou Drumul Crucii, in fruntea procesiunii mergind arhiereii, in vesminte de doliu, ducind pe miini o cruce mare de lemn, de 1,5 metri, si in care se pastreaza o parte din lemnul original al Sfintei Cruci. Ceilalti clerici duc Sfinta Evanghelie, icoane, cadelnite, iar credinciosii tin in miini luminari aprinse. Din loc in loc fac popasuri unde, dupa traditie, a cazut Iisus sub greutatea crucii. Poporul ingenuncheaza si arhiereii citesc Evangheliile Sfintelor Patimi. La urma se intra cu procesiunea in Biserica Sfintului Mormint, iar clericii urca si infig Sfinta Cruce in stinca Golgotei, pe locul unde a fost rastignit Mintuitorul. Citiva episcopi si preoti stau de straja linga Sfinta Cruce, pina ce o saruta tot poporul, iar procesiunea rastignirii Mintuitorului ia sfirsit cu o predica, rostita de un mitropolit.
    Daca astazi ploua, avem an roditor
    Dincolo de incarcatura religioasa a zilei, Vinerea Mare aduce la lumina si o serie de traditii si credinte populare. Se spune ca in Vinerea Patimilor, numita si Vinerea Seaca, oamenii trebuie sa se scalde inainte de a rasari soarele, pentru a nu se lipi de ei bolile tot anul. Unii cred ca cel care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Seaca va fi sanatos tot anul. Tot atunci se mai spune ca, asa cum este Vinerea Seaca, asa sa sece si bolile. Mai mult, cel care posteste astazi nu va mai suferi de dureri de cap si va sti cu trei zile inainte cind va muri. Femeile insa sint cele care trebuie sa respecte cu stictete datina vinerilor, existind credinta ca Sfinta Zi de Vineri le-ar aduce un mare necaz daca ar coase, ar tese, ar toarce ori ar albi camasi. Se mai spune ca, daca ploua in Vinerea Seaca, anul va fi manos, iar daca nu ploua, anul va fi neroditor.
    Credinte populare legate de obiceiurile de Pasti
    Ieri, crestinii ortodocsi au inceput pregatirile pentru Pasti. Dupa cum spune traditia, incepind de ieri barbatii au incetat lucrul la cimp, iar femeile stau mai mult in casa pentru a pregati bucatele pascale. Un loc aparte in bucataria de Pasti il ocupa vopsirea si incondeierea oualor. "Incondeierea oualor reprezinta, conform traditiei, simbolul potecii ratacite: adica drumul intortocheat pe care il strabate un om pentru a ajunge in rai", spune seful Muzeului Etnografic al Moldovei, Vasile Munteanu. Credinta potrivit careia ouale de Pasti trebuie sa fie neaparat de culoare rosie nu este insa sustinuta de etnografi, care spun ca nu este importanta culoarea, ci oul in sine. "Este un fals din punct de vedere traditional sa spui ca ouale trebuie sa aiba culoarea rosie. Ele pot fi de orice culoare. Important este oul ca si simbol germinativ, in sensul ca din el iese viata", adauga Vasile Munteanu. Tot ieri s-au dat si mosii de Joia Mare. Prin urmare, crestinii si-au impartit unii altora colaci si vase de lut pentru ca astfel sa li se ierte pacatele mortilor lor. Traditia spune, de asemenea, ca aseara s-a deschis cerul si ca sufletul mortilor s-a intors acasa. "Pentru intimpinarea lor se fac pregatiri speciale, adica se aprinde focul pe podeaua casei sau in curte si se asaza scaune si pleduri, ca sa nu le fie frig", completeaza Vasile Munteanu. Numai ca lemnul folosit la foc nu trebuie sa fie orice fel de lemn, ci din cel cu valente magice, cum ar fi alunul, de exemplu. Mai mult decit atit, crengile trebuie culese fie de copii, fie de femei carora le-au fost iertate pacatele.
    Prima zi de Pasti e dedicata odihnei in familie
    Miine noapte, de Inviere, se spune ca, daca vrem sa vedem toate comorile pamintului, nu trebuie sa dormim deloc, ci sa facem un foc mare in sat si sa veghem in jurul lui. La intoarcerea de la Biserica, dupa ce am luat lumina, traditia spune ca primele care trebuie hranite sint animalele si apoi membrii familiei. Prima zi de Pasti se sarbatoreste impreuna cu membrii familiei, si este o zi dedicata odihnei. Potrivit traditiei, sa ne spalam pe fata cu apa dintr-o cana in care a fost pus un ou rosu, simbolul fiind transmiterea frumusetii. "Nu degeaba este vorba aceea: «frumos ca un ou rosu»", explica Vasile Munteanu. Abia din a doua zi de Pasti incep jocurile comunitare, cum sint "hora satului" si "scrinciobul", si tot atunci pot fi vazute si strigoaicele satului. "Se spune ca daca cineva se asaza la capatul unui pod in aceasta zi, atunci poate recunoaste cu usurinta o femeie strigoaica tradata de ochii rosii si oboseala accentuata", mai spune Vasile Munteanu. (Cristina ORHEANU)
    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Doar Vişinescu?

    Cătălin ONOFREI

    Doar Vişinescu?

    Dacă eventuala întemniţare a lui Vişinescu mi se pare absolut inutilă, ea acţionând strict în plan simbolic, procesul împotriva comunismului rămâne încă de actualitate.

    Filmuletul zilei

    opinii

     Ale satului mari fete… Jurnal campestru estival. Lui Emil Brumaru

    Bogdan CREȚU

    Ale satului mari fete… Jurnal campestru estival. Lui Emil Brumaru

    Ochiul agil iar fuge, expert şi păcătos, ca într-un muzeu în care detectează, dintre sutele de tablouri, cele câteva capodopere şi fixează un desen frumos, perfect proporţionat, cu mişcări nestudiate, dar simetrice, desprinse parcă dintr-un balet clasic.

    Târguri şi nunţi # 1

    Stelian DUMISTRĂCEL

    Târguri şi nunţi # 1

    Săptămâna trecută, discursul public a stat, parţial, şi sub semnul „târgului de fete”, de câţiva ani limitat la cel de pe muntele Găina, cu pierderea amintirii celor de pe munţii de la Călineasa, Biharea sau Lespezi, de la Recea, în Făgăraş, sau de la Sântă-Măria de Teiuş, evocate încă în secolul al XIX-lea. 

    SUA, Europa şi statele din Est (III)

    Mihai DORIN

    SUA, Europa şi statele din Est (III)

    Declinul solidarităţii opiniei publice din statele "vechii Europe" cu privire la pericolul real al Rusiei funcţionează ca factor de complicitate pentru cea din urmă. Nu e pentru prima dată când opinia publică şi elitele politice occidentale îşi pierd acuitatea evaluării riscurilor. 

    Propunerea redactorului sef

    Tanda şi Manda

    Toni HRITAC

    Tanda şi Manda

    Avem de a face cu o schimbare a clasei politice, determinată de şarjele DNA? Înclin să cred că nu.

    Caricatura zilei

    Provocare

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Ce pedeapsa ar merita violatorii din Vaslui?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.