Case de 29 de miliarde, luate cu japca

Dupa intrarea in vigoare a Legii 10/2000, privind retrocedarea fostelor
proprietati, mai bine de 70 de evrei stabiliti in Israel au solicitat sa li se
restituie casele din Roman. Cei mai multi sint oameni in etate, urmasi ai
proprietarilor din perioada interbelica, in care comertul si serviciile din
Roman erau dominate de negustori si meseriasi evrei.
Semnatarii solicitarilor stiu ca fostele imobile cu magazin la parter si
camere de locuit la etaj – altadata o emblema a tirgului – au fost demolate si
inlocuite cu blocuri.
Din evidentele existente la Primaria Roman reiese ca cele mai multe
imobile revendicate se afla pe strazile Stefan cel Mare si Sucedava si ca,
tot pe aceste strazi, au fost cele mai multe case care au apartinut evreilor
si au fost distruse de buldozere.
„Cele mai multe dintre solicitari vin din partea evreilor, mai ales pe zona
Centrului Vechi – strada Stefan cel Mare. Recordul in ceea ce priveste
numarul imobilelor revendicate il detine Gizela Kaufman, care a cerut
restituirea a sase imobile aflate pe strazile Elena Doamna si Stefan cel
Mare. Cum cele mai multe dintre imobilele din acea zona au fost demolate,
ea va primi despagubiri sub forma de titluri de valoare in contul a patru
dintre imobile. Exista, de asemenea, revendicari ale cladirilor in care
functioneaza Gradinita 5, Clubul Copiilor, Scoala de Muzica, Cantina
Sociala, cinematografele «Vasile Alecsandri» si «Flacara», precum si
Jandarmeria Roman”, a declarat Doinita Ruginosu, inspector in cadrul
Serviciului Cadastru-Urbanism din Primaria Roman.
Dupa ce tatal sau a fost proprietar, in anii ’40, pe terenurile din zona care
este acum ocupata de Biblioteca Municipala Roman si cinematograful
„Unirea”, omul de afaceri romascan Dumitru Ouatu a cerut, in baza fostei
Legi 10, retrocedarea acestor terenuri, preluate abuziv. „Tatal meu a
cumparat o casa in zona actualei Biblioteci Municipale, in anul 1949. Avea
un restaurant, pe locul unde a fost ridicat actualul «bloc cu bulina» de pe
strada Nicolae Titulescu. A detinut 7.000 de metri patrati de teren in zona
Bibliotecii Municipale si in spatele Hotelului Roman. Pe acte, pot revendica
3.790 de metri patrati de teren. Nu vreau titluri de valoare si nici bani, ci
alte terenuri, pe care sa le ofer copiilor fratilor mei, sa-si ridice si ei case
sau sa le vinda la pretul pietei”, a declarat Dumitru Ouatu.
Conform datelor detinute de Serviciul de Cadastru-Urbanism, Gradinita 5,
situata pe strada Ion Ionescu de la Brad, a fost revendicata de catre Rodica
Alcalay, din Israel. Cererea a fost trimisa spre solutionare Inspectoratului
Scolar Judetean Neamt. O parte din terenul utilizat de Umaro si de catre
Autogara Roman a fost revendicata de catre Veronica Brinzac, din
Bucuresti. Cladirea in care functioneaza Clubul Copiilor a fost restituita
Bisericii Armenesti de catre Inspectoratul Scolar Judetean Neamt. Scoala
de Muzica face si acum obiectul unui proces prin care Dan Sergiu
Celibidache, nepotul marelui muzician Sergiu Celibidache, incearca sa
obtina dreptul de proprietate. Cantina Sociala urmeaza sa fie restituita, in
natura, lui Constantin Matei Costachi, din Bucuresti. El a decis sa incaseze
o chirie pe acest spatiu si sa permita Cantinei Sociale sa functioneze in
continuare. Cladirea in care a functionat cinematograful „Vasile Alecsandri”
a fost restituita evreului Izidor Lazarovici, iar cladirea Jandarmeriei Roman
a fost solicitata de Martin Sternin, din Bucuresti, dosarul fiind in curs de
solutionare. Bruno Mayerson din Israel a solicitat cladirea cu numarul 31 de
pe strada Sucedava, unde functioneaza societatea Interamal. Nu are acte
pentru a-si dovedi proprietatea. „In plus, o parte din terenul detinut de
Hotelul Roman e revendicata de catre romascanul Dumitru Ouatu, cazul
fiind nesolutionat inca. Georgeta Smilovici, din Bucuresti, a solicitat terenul
si cladirea unde se afla cinematograful «Flacara», cererea sa fiind in curs
de solutionare”, a mai precizat Doinita Ruginosu.
Despagubiri in actiuni pentru fostii proprietari
Recent, Guvernul a adoptat un pachet de legi care modifca sau
completeaza legile privind proprietatea si situatia bunurilor imobile
nationalizate in perioada comunista. Potrivit legii 247/2005,
imobilele preluate ?n mod abuziv de stat, de organizatiile
cooperatiste sau de orice alte persoane juridice ?n perioada 6
martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat ?n baza
Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si nerestituite, se
restituie ?n natura. ?n cazurile ?n care restituirea ?n natura nu este posibila
se vor stabili masuri reparatorii prin echivalent: compensare cu alte bunuri
sau servicii. De prevederile prezentei legi beneficiaza si mostenitorii legali
sau testamentari ai persoanelor fizice indreptatite.
Regimul juridic al imobilelor care au apartinut cultelor religioase
preluate de stat este reglementat prin Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile
care au apartinut cultelor religioase din Rom?nia, aprobata cu
completari prin Legea nr. 501/2002, cu modificarile ulterioare.
Regimul juridic al imobilelor care au apartinut comunitatilor
minoritatilor nationale preluate de stat este reglementat prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului 83/1999 privind restituirea
unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor
apartinind minoritatilor nationale din Rom?nia, aprobata cu
modificari si completari prin Legea 66/2004.
?n situatia imobilelor preluate ?n mod abuziv si ale caror constructii
edificate pe acestea au fost demolate total sau partial, restituirea ?n
natura se dispune pentru terenul liber si pentru constructiile ramase
nedemolate, iar pentru constructiile demolate si terenurile ocupate
masurile reparatorii se stabilesc prin echivalent. Proprietarii vor intra ?n
posesia bunurilor imobile restituite ?n termen de cel mult cinci ani de la
redobindirea dreptului de proprietate. ?n cazul imobilelor detinute de
unitatile administrativ-teritoriale, restituirea ?n natura sau prin echivalent
catre persoana ?ndreptatita se face prin dispozitia motivata a primarilor, ori,
dupa caz, a presedintelui Consiliului Judetean. De asemenea, este
interzisa ?nstrainarea, concesionarea, locatia de gestiune, asocierea ?n
participatiune, ipotecarea, locatiunea, precum si orice ?nchiriere sau
sub?nchiriere ?n beneficiul unui nou chirias, schimbarea destinatiei,
grevarea sub orice forma a bunurilor imobile – terenuri si/sau constructii
notificate potrivit prevederilor prezentei legi. „Cei care au revedicat
proprietati in baza fostei Legi 10 au primit, pina acum, 29,1 de miliarde de
lei sub forma de titluri de valoare. Trezoreriile din judet au eliberat titluri de
valoare de 24,5 miliarde de lei, urmind ca diferenta sa fie acordata
proprietarilor pe masura ce sint solutionate dosarele. Pe baza acestor titluri
de valoare, fostii proprietari vor putea deveni actionari la societatile din tara,
prin intermediul Fondului «Proprietatea», ce se va infiinta in curind”, a
declarat Mihai Ailenei, consilier superior in cadrul Directiei Generale a
Finantelor Publice Neamt. (Alex NISTOR, Emilian PAL)